Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 drept „anul omagial al misiunii parohiei și mânăstirii azi” și „anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii.”
Ne apropiem rapid de sfârșitul anului 2015 și iată că Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei a inițiat apariția unui extraordinar volum documentar dedicat marilor păstori de suflete din eparhie. Volumul, apărut cu binecuvântarea și sprijinul Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, are trei autori Erich-Mihail Broanăr, dr. Ioan Lăcătușu și pr. Sebastian Pârvu, purtând titlul „Păstori sufletești ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei și Harghitei”, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2015, 287 p.
Prin acest volum, autorii aduc un semn de recunoștință, un important act de cinstire și de apreciere a activității preoțești desfășurate de sute de slujitori ai Sfintelor Altare din Episcopia Covasnei și Harghitei, de-a lungul anilor. Sintagma „ . . păstor de suflete” este explicată de Preasfințitul Andrei, în cuvântul înainte intitulat „Păstori și păstoriți prin ascultare”, printr-o incursiune în scrieri teologice, din care am reținut ca relevant portretul duhovnicesc şi fizic al păstorului sufletesc, așa cum apare în volumul „Frumuseţea şi sublimitatea preoţiei creştine” de pr.prof.univ.dr. Ioan Teșu, de la Facultatea de Teologie din Iași. Păstorul este acel om „al tuturor”, prezent în fiecare parohie, părinte sufletesc al tuturor, chemat ca martor și sfătuitor în toate momentele solemne ale vieții, „care binecuvintează și sfințește leagănul, nunta, patul morții și sicriul”. Este acel om care „știe toate, care are dreptul de a spune toate și al cărui cuvânt cade de sus, asupra inteligențelor și asupra inimilor, cu autoritatea unei misiuni dumnezeiești” (p. 14).
Asemenea păstori sufletești au prezentat cei trei autori în volumul la care ne referim. Au avut și avantajul că astfel de păstori sufletești au existat și există în Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei. În substanțiala Prefață, autorii descriu succint principalele repere ale cadrului istoric, geografic și demografic, din sud-estul Transilvaniei, respectiv ale comunităților românești din Eparhia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei. Sursele documentare, cu toate vicisitudinile istoriei, pun în evidență prezența și continuitatea populației românești în localitățile actualelor județe Covasna și Harghita. Este accentuată ideea că, în condiții istorice vitrege, românii din sud-estul Transilvaniei și-au putut păstra identitatea – limba română și tradițiile seculare – datorită apartenenței la biserica strămoșească și, mai apoi, datorită educației primite în școlile confesionale.
În menționata Prefață, autorii redau sintetic „câteva informații referitoare la elita intelectuală laică, din județele Covasna și Harghita” (p.24), menționând un număr remarcabil al acestora, așa cum sunt menționați și prezentați în impresionantul volum „Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita”, apărut la Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2014, autori fiind Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr (672 p.). Un loc distinct în rândul intelectualilor români din sud-estul Transilvaniei, îl ocupă tocmai păstorii sufletești ai Sfintelor Altare din Episcopia Covasnei și Harghitei, aparținând întregii ierarhii ecleziastice, de la patriarh, mitropolit, episcopi, protopopi, preoți de mir și preoți de mânăstiri, la simpli călugări.
Menționarea surselor bibliografice își găsește locul în Prefața autorilor, acestea fiind, în cea mai mare parte, volume apărute în perioada 1994-2014, în Sf. Gheorghe sau în Miercurea-Ciuc, la cele două editurii cunoscute în zonă, Editura Eurocarpatica și, respectiv, Editura Grai Românesc.
Prima personalitate ecleziastică prezentată este patriarhul Miron Cristea (1868-1939) din Toplița, urmând mitropolitul Nicolae Colan, din Araciul Covasnei (1893-1967), episcopul Justinian Teculescu, din Covasna (1856-1932), episcopul Veniamin Nistor, din Araci (1886-1963), episcopul Emilian Antal, născut la Toplița (1894-1971), cărora li se adaugă patru ierarhii ce își desfășoară, cu mult folos duhovnicesc, activitatea, în zilele noastre. Dintre aceștia, doi, întâistătători ai Episcopiei, deși provin de pe alte meleaguri ale țării: Î.P.S. Ioan, în prezent, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului, a păstorit Episcopia din arcul interior al Carpaților, timp de 20 de ani, și actualul ierarh al Episcopiei Covasnei și Harghitei, P.S. Andrei Moldovan, din februarie 2015. Alți doi ierarhi sunt născuți în localități din zona noastră, dar păstoresc comunități ale românilor din afara granițelor: Preasfințitul Sofian Brașoveanul, născut în satul Băcel, jud. Covasna, în anul 1970, este, în prezent, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord; Preasfințitul Ignatie Mureșeanul, născut în anul 1976, în Bilbor, jud. Harghita, în prezent, este episcop-vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.
Fiecare dintre ierarhii numiți mai sus este prezentat într-un capitol special cu repere biografice, activitatea în toate domeniile, publicații, însemne de prețuire, bibliografie bogată. Remarcăm echilibrul fiecărui capitol raportat la numărul de pagini al volumului.
Aproximativ o treime din această impresionantă carte este dedicată protopopilor, preoților, călugărilor. Șaptesprezece protopopi din Eparhia Covasnei și Harghitei – păstori sufletești și importanți lideri locali ai comunităților românești din secolele XIX – XX – sunt înfățișați sub aspectul biografic și al activității lor duhovnicești și misionare.
Un capitol special poartă titlul „Monahi și monahii din Arcul Intracarpatic”, unde sunt prezentați monahii trecuți la cele veșnice: Atanasie și Chiril Păvălucă din Brețcu, viețuitori la mânăstirea Neamț și, respectiv, la Sfântul Munte Athos; arhimandriții Timotei și Veniamin Tohăneanu din Întorsura Buzăului, trăitori la Mânăstirea Brâncovenau, Sâmbăta de Sus; monahul Dionisie Șova care a închegat viața monahală la schitul Făgețel; arhimandritul Gheorghe Avram , ctitor al Mânăstirii „Sf. Ioan Botezătorul” de la Valea Mare, jud. Covasna; monahia Artemia din Zăbala, viețuitoare a mânăstirii Țigănești, jud. Ilfov. Ar mai fi fost de menționat, călugării originari din Mărtănuș, jud. Covasna, aflați, în primii ani ai sec. XX, la Athos, Ieroschimonahul Gherasim Sperchez, superiorul Chiliei Sf. Gheorghe, Capsala, Mânăstirea Pantocrator din Sfântul Munte Athos, și ucenicul său Nil Monahul Clinciu (vezi „Grai Românesc”, nr. 2 (55), 2012, p. 6).
Capitolul XII „Preoți slujitori ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei și Harghitei” evidențiază menirea preoților români din Transilvania de a lumina poporul și de a-i îndruma „pe căile moralității și ale prosperității.” Realizând o incursiune în istoria zonei, autorii subliniază rolul important al preoților din această eparhie. Un subcapitol prezintă preoții care au suferit în închisorile comuniste, iar un altul înfățișează personalitatea părintelui Gheorghe Papuc (1928-1993), originar din Covasna, ca, în finalul capitolului, să fie numiți preoții parohi „care au păstorit perioade mari de timp, în aceeași parohie, de regulă peste douăzeci de ani.”
Anexele din finalul volumului sunt deosebit de importante pentru întreaga structură a volumului și desigur pentru cititori. Prima anexă este Șematismul (schematism = un fel de condică unde se înregistrau sintetic diferite date, nume, acte, situații cu caracter religios, administrativ) Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, cuprinzând informații despre bisericile existente în Eparhie, construite în perioada 1658-2014, și despre bisericile dispărute și distruse în anii 1940-1944, după Dictatul de la Viena. A doua anexă are în vedere vetrele monahale ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei, iar în a treia anexă sunt prezentate volume și studii privind istoria comunității românești din Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei. Ultimele 16 pagini ale volumului cuprind ilustrații deosebit de semnificative pentru conținutul cărții.
Autorii Erich-Mihail Broanăr, dr. Ioan Lăcătușu și pr. Sebastian Pârvu dovedesc nu numai o extraordinară putere de muncă, bogate cunoștințe în domeniu, ci, mai ales, pasiune și dragoste pentru tematica volumului „Păstori sufletești ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei și Harghitei”. Numai așa se explică existența acestui volum, apărut în condiții grafice excelente, care demonstrează o dată în plus că părinții și locul nașterii ni le-a dat Dumnezeu, iar fără ele n-am mai fi noi.
Luminița CORNEA
