. . Cei cinci candidaţi care s-au înscris în cursa pentru Primăria municipiului Sfântu Gheorghe au răspuns întrebărilor AGERPRES despre problemele cetăţenilor, coeziunea dintre majoritatea maghiară şi minoritatea română, proiectele pe care şi le propun pentru dezvoltarea oraşului.
AGERPRES: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii municipiului Sfântu Gheorghe şi pe care le-aţi putea rezolva în calitate de primar?
* Antal Arpad (UDMR): Cred că ceea ce ne preocupă pe toţi în acest moment şi trebuie să reprezinte o prioritate pentru următorii ani este ca municipalitatea să aibă politici publice prin care să încurajeze crearea de locuri de muncă bine plătite (…) Putem spune că politicile noastre publice din ultimii ani au adus roade, în ultimii 5 ani am avansat 15 sau 17 poziţii în clasamentul şomajului la nivel naţional (…) şi dorim să continuăm acest trend, dar, în acelaşi timp, e important să avem locuri de muncă bine plătite (…) Suntem interesaţi şi de persoanele care trăiesc în sărăcie adâncă şi care nu sunt integrate nici în societate şi nici pe piaţa muncii. E important să se integreze, pe de o parte pentru că familia va avea mai mult venit, iar, pe de altă parte, e important ca şi copiii din familiile respective să vadă că părinţii se duc la muncă. Consider că una dintre problemele societăţii româneşti, în general, din ultimii 25 de ani este că au crescut generaţii întregi care nu şi-au văzut părinţii mergând dimineaţa la muncă şi au văzut numai că se poate trăi din ajutoare şi pentru ei nu există această alternativă de a merge la muncă, nu este un model de urmat pentru că nu au văzut acest lucru. O altă prioritate pentru mine în următorii patru ani va fi educaţia. Dorim să extindem acest proiect de educaţie digitalizată început anul acesta la Colegiul Szekely Miko şi am vrea ca toţi elevii din Sfântu Gheorghe să aibă acces la acest tip de educaţie.
* Balint Jozsef – (PPMT): Principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii ar fi: lucrările haotice şi de proastă calitate care se efectuează în oraş, exodul tinerilor din cauza lipsei de perspectivă şi circulaţia rutieră, mai ales în perioada de vârf.
* Mădălin Guruianu – (PNL): Lipsa locurilor de muncă, starea proastă a drumurilor şi taxele prea mari, cred că sunt principalele probleme. Câteva rezolvări propuse: buget multianual şi consensual între toate forţele politice, după o dezbatere publică a unor priorităţi ale comunităţii pe termen lung, subvenţii stimulative şi reduceri substanţiale de taxe locale pentru angajatorii de tineri şi de şomeri, facilităţi pentru micii întreprinzători, scăderea taxelor locale şi mărirea bugetului oraşului prin emiterea de obligaţiuni municipale cu maturitate pe termen mediu şi lung – 7 ani. De asemenea, atragerea în continuare a fondurilor europene sau guvernamentale pentru dezvoltare şi transparenţă în folosirea banului public, prin punerea în practică a unui audit privat.
* Rodica Pârvan – (PSD): Prima şi cea mai importantă problemă este lipsa locurilor de muncă şi salariile mici, nemotivante, pentru locurile de muncă existente. Iar românii pe care eu îi reprezint, deşi mi-aş dori să-i reprezint şi pe maghiari, mai au o problemă în plus la acest capitol: dacă apar locuri de muncă bune, mă refer la cele cu studii superioare, nu au nici o şansă să le ocupe, dacă nu cunosc limba maghiară, deşi acest lucru nu se recunoaşte. O altă problemă este cea a bazei materiale a şcolilor. În timp ce şcolile maghiare se ‘învârt după soare’, cele româneşti lasă mult de dorit, unele stau să se dărâme. Nu dau nume, se vede cu ochiul liber. Mai este apoi problema asistenţei medicale din şcoli, lipsa cabinetelor stomatologice. Municipiul se mai confruntă cu lipsa locurilor de parcare, problema devenind aproape insuportabilă până spre orele 16.00, cu aspectul impracticabil al trotuarelor absolut în toate zonele, cu devalizarea locurilor de joacă pentru copii, cele din jurul blocurilor, pentru că nimeni nu-i opreşte pe cei ce le distrug, cu lipsa unui hotel corespunzător, dotat după standarde europene, de care să fim mândri sau lipsa unei săli corespunzătoare pentru conferinţe, spectacole sau diverse activităţi culturale şi multe altele.
* Victor Raica – (UNPR): Consider că administraţia de până acum nu s-a orientat spre cetăţean şi nevoile lui. Eu, discutând cu oamenii, am constata că problema cu care se întâlneşte cetăţeanul în fiecare zi e cea a drumurilor şi trotuarelor, dacă în centru s-a mai făcut ceva, în cartiere nu, majoritatea străzilor de la periferie au fost lăsate în paragină (…) Cred că gospodărirea oraşului nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor. Oamenii au mai ridicat problema apei potabile din municipiu, (…) problema spitalului, dar şi problema lipsei locurilor de parcare. Preţul e prea mare, spre exemplu la Braşov, într-o parcare subterană din zona centrală, unde ai asigurate toate condiţiile, parcarea costă 1,5 lei, iar la Sfântu Gheorghe, fără nimic, costă 2 lei pe oră. E necesară dezvoltarea sistemului de plată on-line a impozitelor şi taxelor şi chiar şi a amenzilor, avem dar nu e funcţional, (…) avem nevoie de spaţii verzi, de locuri de joacă pentru copii mai multe şi mai bine dotate (…) şi de transparenţă în cheltuirea banului public.
AGERPRES: Ce măsuri aveţi în vedere pentru a crea o coeziune mai puternică între cetăţenii municipiului, în special între comunitatea românească şi cea maghiară, majoritară în zonă?
* Antal Arpad (UDMR): Este un pic mai complicat să gestionezi un oraş cum este Sfântu Gheorghe, dar are şi părţile sale frumoase, nu doar părţi neplăcute. Partea neplăcută este atunci când oraşul devine un loc de întâlnire al extremiştilor români şi maghiari în anumite perioade ale anului. Eu cred că în urmă cu opt ani acest oraş a fost un oraş foarte dezbinat şi, practic, în cei opt ani pe care îi am în spate am reuşit să fim mai uniţi, cel puţin la nivelul comunităţii maghiare cu siguranţă. Între cele trei etnii care trăiesc în Sfântu Gheorghe cred că mai sunt multe de făcut şi dacă am un vis şi o dorinţă ar fi ca peste patru ani în ansamblul oraşului şi al comunităţii să putem vorbi despre o unitate.
* Balint Jozsef (PPMT): O coeziune mai puternică între cetăţenii municipiului se poate realiza numai prin acordare de şanse egale pentru toţi, prin cinste şi corectitudine. Între comunitatea română şi cea maghiară există conflicte cu rădăcini istorice, o rivalitate care se va stinge cu timpul, mai ales prin apariţia unor primejdii care afectează ambele comunităţi. Din păcate există şi conflicte contemporane, create artificial. Cunoaşterea reciprocă, recunoaşterea drepturilor de coproprietari ai acestor meleaguri vor conduce la o înţelegere mai bună. Ca măsuri imediate pot aminti recunoaşterea dreptului colectivităţii româneşti la desemnarea candidaţilor cu şanse la premiul ‘Pro Urbe’, respectiv alte aspecte ale autonomiei locale, mai ales culturale.
* Mădălin Guruianu (PNL): Promovarea bilingvismului în şcoli şi formarea unor generaţii mai empatice, încurajând astfel şcolile mixte, mărirea liniei de finanţare separată a proiectelor multiculturale, propusă de mine acum câţiva ani, multiplicarea evenimentelor culturale adresate întregii comunităţi, cu precădere de Crăciun, de Zilele Sfântului Gheorghe şi de Zilele Sportive Sfântu Gheorghe şi implicarea tinerilor în luarea deciziilor, printr-o platformă de dezbateri publice şi online, Agora ‘We Love Saint George”. Mă gândesc şi la înfiinţarea unui Comitet Consultativ al Tinerilor, care să dea avize pentru hotărârile importante ale Consiliului Local, luând în considerare efectele acestora asupra comunităţii pe termen lung. De asemenea, propun un amplu proces educaţional şi de implicare în viaţa cetăţii a tuturor oamenilor capabili şi cu idei originale, pe principiul ‘băncii de timp’, respectiv acordarea de facilităţi sau subvenţii pentru proiecte şi idei, pe principiul timpului acordat în contrapartidă, ca ‘voluntar pentru Sfântu Gheorghe’.
* Rodica Pârvan (PSD): Greu de răspuns, în orice caz nu multiculturalitatea este calea, se pare că s-a convins şi Europa de acest lucru. Fiecare trebuie să îl cunoască şi să îl respecte pe celălalt, dar trebuie să rămână el însuşi. Întâi eşti naţional şi apoi universal, ca în artă (…) Pentru o coeziune mai puternică între cele două comunităţi, o soluţie ar putea fi să primim măcar atât cât dăm sau câţi suntem, să nu ne mai privim cu acea superioritate nejustificată, să încercăm a ne cunoaşte şi a ne înţelege mai profund. Discriminarea românilor este mai mult decât vizibilă în organizarea Zilelor Sfântu Gheorghe, în modul de ocupare al locurilor de muncă, în împărţirea fondurilor provenite din bugetul de stat sau din proiecte de tot felul etc. Poate că aceste măsuri despre care vorbim ar veni de la sine dacă s-ar ridica puţin nivelul de trai al populaţiei. Atât timp cât nu sunt locuri de muncă sau cele existente sunt prost plătite, cât tinerii pleacă şi vin în căutarea unui trai decent, despre ce fel de coeziune să vorbim? Poate că discuţii cinstite cu reprezentanţi cinstiţi ai celor două comunităţi ar putea duce la formularea unor obiective, cu încercarea de a le atinge, fără a folosi discursul la două capete, din nou foarte la modă: adică una spunem la Bucureşti sau în Europa şi alta spunem şi facem aici, la noi acasă. Recunoaşteţi stilul, nu-i aşa?
* Victor Raica (UNPR): În problema relaţiilor interetnice nu se poate interveni cu reglementări, (…) nu se poate impune prin lege să fim prieteni. Apreciez că la ora actuală situaţia e corespunzătoare, dar pentru a îmbunătăţi convieţuirea interetnică e necesar să intervenim începând din familie, copiii să fie educaţi în spiritual toleranţei şi respectului reciproc, mergând mai departe la şcoală şi la depolitizarea instituţiilor, unde accesul să se facă pe baza competenţei şi nu a etniei (…) Subiectul e foarte amplu şi sensibil, câtă vreme în şcolile maghiare se învaţă o altă istorie decât cea a României nu ne putem aştepta la îmbunătăţire a situaţiei, pentru că cei care învaţă o altă istorie, învaţă rău, zic eu. Deci, problema e la părinţi, la şcoală şi la instituţiile publice.
AGERPRES: Indicaţi un proiect ambiţios, necesar pentru municipiul Sfântu Gheorghe, pe care aţi dori să îl materializaţi în eventualitatea în care veţi fi ales primar?
* Antal Arpad (UDMR): Eu nu cred că un singur lucru sau un proiect poate schimba ceva (…) Eu cred în multe proiecte mici care se leagă şi cred în echilibru, în primul rând. Am spus că vreau să ţin un echilibru între dezvoltarea infrastructurii, modernizare şi construcţia comunităţii. Cred că e bine să avem o sută de proiecte în care să se regăsească fiecare cetăţean al oraşului şi aşa vom putea genera un proiect mare, dintr-o sută de proiecte mici, care să reprezinte un model de integrare şi calitate a vieţii. Eu cred că am reuşit să îmbunătăţim calitatea tuturor serviciilor publice care există în oraş, de la transport, la curăţenia oraşului, de la cultură până la sport şi agrement şi de la educaţie până la sănătate. Peste tot cred că am făcut paşi înainte, nu am făcut revoluţie în nici un domeniu, dar în fiecare am făcut un pas înainte (…) Am avut o viziune despre cum vrem să arate acest oraş, am avut proiecte îndrăzneţe, dar care au fost şi sunt rezonabile şi realizabile şi asta contează cel mai mult.
* Balint Jozsef (PPMT): Nu promit nici aeroport, nici autostradă, nici centru de primire a extratereştrilor. Dar promit punerea la punct a străzilor din oraş, inclusiv cele periferice şi cele ascunse, folosind soluţii mult mai economice. M-aş implica personal în urmărirea desfăşurării lucrărilor, respectarea termenelor şi a calităţii execuţiei. Totodată, aş continua eforturile pentru a atrage investitori în industria auto şi industria agro-alimentară, folosind potenţialul existent şi creând noi locuri de muncă. Aş transforma Primăria oraşului într-un loc unde este o cinste şi o plăcere să lucrezi, unde cetăţenii sunt trataţi omeneşte şi ajutaţi în rezolvarea problemelor. Aş asigura transparenţa instituţiei, unde n-ar avea loc nici măcar bănuiala de şpagă sau corupţie.
* Mădălin Guruianu (PNL): Cred că unul dintre cele mai ambiţioase proiecte este să transformăm Sfântu Gheorghe într-un oraş verde şi autonom energetic. Acest proiect presupune ca într-un număr rezonabil de ani, printr-o politică coerentă şi consecventă, nici un obiectiv al municipalităţii să nu mai fie nevoit să consume decât energie regenerabilă. Se presupun mai multe direcţii de acţiune în zona promovării soluţiilor ecologice – prioritate la licitaţii, acordarea de facilităţi pentru cei care folosesc surse de energie regenerabilă şi implementarea ideii de ‘poluatorul plăteşte’, prin ridicarea impozitelor pentru firmele care produc impact pentru mediu, plus crearea unui fond de stimulare pentru energia verde, pentru ca oamenii din comunitate să introducă cele mai noi metode pentru încălzirea locuinţei şi a apei din surse regenerabile, atât a celor solare, eoliene, geotermale şi introducerea unui sistem de puncte pentru asociaţiile de locatari, pentru încurajarea curăţeniei şi implementării soluţiilor ecologice la blocuri şi asumarea ţintei de 26 mp spaţii verzi/locuitor.
* Rodica Pârvan (PSD): Aici, mă voi exprima foarte concis: Sfântu Gheorghe să devină un oraş românesc, din România. Dar atâta timp cât, în ciuda tuturor comentariilor, votul este etnic, no comment! În încheiere, îndemn pe toţi cetăţenii municipiului şi în special pe români, să iasă la vot pentru a-şi alege drumul pentru următorii patru ani. Numai împreună ne vom putea construi viitorul!
* Victor Raica (UNPR): Un primar poate face un singur proiect major pentru oraş – să creeze condiţii pentru atragerea investitorilor. Dacă vor fi investitori, vor fi şi locuri de muncă şi salarii mai mari. Pentru a atrage investitori trebuie acordate facilităţi, în limitele legii, la terenuri, utilităţi, la taxe şi impozite(…) Atunci vor veni investitorii, va fi concurenţă pe locurile de muncă şi vor creşte salariile (…) Şi trebuie să terminăm cu teama stricării compoziţiei etnice, la care au ţinut toţi edilii de până acum.
AGERPRES / (A – autor: Oana Mălina Negrea, editor: Marius Frăţilă)
