Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Covasna a anunțat derularea unei campanii de prevenire a muncii „la negru” și de informare şi conştientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată.
Campania se desfășoară în perioada 15 iunie – 31 august (a.c.) și cuprinde diverse acțiuni. Una dintre acestea a fost chiar conferința de presă pe această temă, organizată ieri, la sediul ITM Covasna, conferință în cadrul căreia s-au prezentat efectele muncii fără forme legale asupra cetățenilor și angajatorilor.
„Avem o acțiune de conștientizare – se derulează la nivel de țară – și în fiecare județ se organizează activități, pentru conștientizarea oamenilor că este important să nu lucreze fără forme legale (…). Este o campanie de prevenire a muncii fără forme legale. Noi dorim ca prin această acțiune de prevenire, oamenii să înțeleagă că nu e bine pentru ei să lucreze fără forme legale.”- a declarat inspectorul șef – adjunct – relații de muncă, Liliana Balmuș
Aceasta a precizat că nu există legi comunitare privind munca ilegală, că nu există o directivă pentru munca ilegală, căreia să i se supună toate statele Uniunii Europene.
Conceptul de muncă ilegală se referă, potrivit prezentării inspectorului șef – adjunct, la „orice activitate retribuită care este legală în ceea ce priveşte natura ei, dar nu este declarată Autorităţilor Publice; prestarea muncii, fără întocmirea formelor legale, respectiv fără întocmirea în formă scrisă a contractului individual de muncă, precum și neremunerarea pe baza unui stat de plată constituie <<munca la negru>>” .
Referindu-se la riscurile muncii „la negru” pentru salariat, inspectorul –șef adjunct – relații de muncă, Liliana Balmuș, a arătat în prezentarea din cadrul conferinței de presă că: „practicarea muncii la negru prezintă o multitudine de dezavantaje pentru salariat, fără a exista, însă, vreun avantaj pentru acesta. Angajatul este lipsit de protecție socială, fiindu-i afectată pensia, siguranța materială a familiei și chiar sănătatea ei. De asemenea, și statul este prejudiciat, astfel că, la nivel global, este afectată, practic, întreaga societate civilă, deci toți cetățenii. Singurul care are de câștigat este angajatorul, care plătește salarii foarte mici către salariat și nu achită taxele și impozitele către stat, pe veniturile plătite <<la negru>>. Așadar, primul dezavantaj este acela că angajatorii plătesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie și sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregătirea și timpul lucrat de cel în cauză. De asemenea, salariatul nu beneficiază de vechimea în muncă și în specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime. Totodată, nu va primi pensie de limită de vârstă, anticipată, anticipată parțial, de invaliditate sau de urmaș, dar nici ajutoare de boală, ajutor de deces, indemnizație de boală, indemnizație de șomaj etc.”
Inspectorul Liliana Balmuș a transmis și că, de cele mai multe ori, celui care prestează muncă „la negru” nu i se plătește salariul la timp, la „date fixe”, iar în cazul încetarii raporturilor cu angajatorul, mulți salariați nu își mai primesc banii pentru lunile anterioare muncite.
„Mai mult chiar, angajatul nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a condițiilor de muncă și nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihnă, plătit, sau la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, nașterea unui copil în familie). Având în vedere că nu beneficiază de asigurare medicală, salariatul nu va beneficia nici de asistență medicală gratuită, medicamentație gratuită sau compensată. În plus, nu se va bucura de drepturile protective privind securitatea și sănătatea în muncă, de echipament de lucru și protecție și alimentație antidot, la care ar avea dreptul în funcție de specificul activității.”
Potrivit inspectorului – șef adjunct, oamenii care muncesc fără un contract individual de muncă, „pot avea, totuși, continuitate în muncă, asigurându-și astfel pensia, dacă încheie un contract cu Casa de Pensii. De asemenea, pot încheia asigurări private de sănătate, în baza cărora se pot trata medical.”
„Angajații fără forme legale nu sunt asigurați pentru riscuri previzibile și imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel că nu vor beneficia de prestații și asistență pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, precum: indemnizația pentru trecerea temporară în altă muncă, indemnizația pentru reducerea timpului de muncă și pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parțial gratuit și reabilitare profesională. În acelasi timp, salariații nu vor primi indemnizația pentru maternitate (concediu pre și post-natal), indemnizație pentru creșterea copilului, pentru îngrijire de până la 2 ani sau pentru îngrijirea copilului bolnav. Munca <<la negru>> înseamnă, de asemenea, că salariatul nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare și reconversie profesională, dar nici la alte măsuri active legal reglementate în vederea exercitării unei activități sau ocupării unui loc de muncă. În plus, nu primește tichete de masă, nu poate contracta un credit bancar și nu exercită drepturile colective constituționale, cum sunt dreptul la asociere în sindicate, la negocierea contractului colectiv de muncă. În consecință, muncind în afara cadrului legal, angajatul suportă de unul singur toate riscurile și consecințele negative ale acestei opțiuni, pe piața muncii! ” – se arată în prezentarea inspectorului – șef adjunct – relații de muncă, Liliana Balmuș.
Printre formele pe care le poate lua munca „la negru” se numără: înțelegerea dintre angajator și salariat, în urma căreia acesta din salariatul acceptă să presteze munca fără semnarea unui contract de muncă, fapt care îl privează de drepturile și obligațiile ce decurg din lege; neîncheierea contractului individual de muncă pentru perioadă de probă; folosirea în mod ilegal a forței de muncă ziliere sau sezoniere.
Convenția civilă: o variantă a muncii la negru?
Inspectorul – șef adjunct – relații de muncă, Liliana Balmuș, a menționad că „în practică au fost o serie de situații în care organele Inspecției Muncii, cu ocazia controlului efectuat, au apreciat că deși se încheiase o convenție civilă, între părți în realitate exista un raport juridic de muncă, fiind astfel supus rigorilor fiscale și conditiilor prevăzute de legislația muncii”.
„De multe ori, când facem controale, găsim în acele convenții, contracte civile, elemente ale Dreptului muncii: de exemplu, că trebuie să respecți programul de opt ore, să respecți normele de securitate și sănătate în muncă. Clar că acestea sunt elementele unui contract individual de muncă, nu ale unui contract civil (…).” – a spus inspectorul – șef adjunct relații de muncă, Liliana Balmuș.
Aceasta a precizat că „dacă un angajator are mai mult de cinci angajați care lucrează <<la negru>>, atunci această faptă este considerată infracțiune, iar angajatorul va răspunde penal” .
Referindu-se la dezavantajele pe care le are munca ilegală pentru angajator, inspectorul – șef adjunct a arătat că: „Prin acceptarea muncii la negru, angajatorii se confruntă cu imposibilitatea responsabilizării angajaților față de munca prestată și față de rezultatele obținute, dar și cu dificultăți de consolidare a unei imagini favorabile în mediul de afaceri, neîntrunirea unor condiții de participare la licitații etc.”
Inspectorul Liliana Balmuș a precizat că la nivel european s-a format o platformă pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru. Din datele prezentate în cadrul conferinței de presă reiese că „europenii lucrează „la negru” cel mai mult în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19%), grădinărit (14%), curățenie (13%) și îngrijirea copiilor mici (12%)”.
Munca „la negru”, în județul Covasna
Datele prezentate de reprezentanții ITM Covasna arată că, de la începutul anului au fost depistate 12 persoane care lucrau fără forme legale.
„De la începutul anului avem 12 persoane depistate la muncă fără forme legale. Putem spune, și o spun hotărâtă, că angajatorii din județul Covasna chiar respectă legea.” – a spus inspectorul – șef adjunct – relații de muncă din cadrul ITM Covasna, Liliana Balmuș.
Ana Ciorici Costache
