Proiectul de lege care are ca obiect de reglementare completarea art.164 din Codul muncii cu un nou alineat nu a întrunit, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, numărul necesar de voturi unei legi organice pentru a fi adoptat.
S-au înregistrat 116 de voturi pentru, nefiind însă întrunit numărul necesar de voturi unei legi organice, respectiv 163 de voturi, după cum a declarat preşedintele de şedinţă, Carmen Mihălcescu.
Proiectul de lege avea ca obiect de reglementare creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2021, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2024, acesta să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie.
Potrivit unui amendament, „Raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economie va creşte în tranşe anuale egale, începând cu data de 1 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Amendamentul aparţine preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, deputatul PSD Adrian Solomon, care a argumentat, în plen, că „în dezbaterile din cadrul Parlamentului European şi de la nivelul parlamentelor naţionale, în urma propunerilor trimise de Comisia Europeană, care doreşte ca anul viitor să instaureze un salariu minim european, s-a făcut vorbire că acest salariu minim la nivelul statelor membre să fie 60% din salariul mediu din ţara respectivă, pentru că nu poate fi uniformizat cuantumul în toate ţările membre”.
„Noi, la comisie, am stabilit ca acest procent să fie stabilit de Guvern, până în 2024, în tranşe egale, dar va hotărî Guvernul, care are cifrele pe masă, care va fi cuantumul fiecărei creşteri”, a spus Solomon.
Deputatul USR Cristian Seidler a susţinut că propunerea de directivă europeană „este un pretext pentru acest proiect populist al PSD”.
„Pretextul pentru adoptarea acestei măsuri – s-a găsit o propunere de directivă a UE care ar fi prevăzut, zice-se, ca salariul minim pe economie ar trebui sa ajungă la 60% din salariul mediu pe economie. În realitate, asta e o minciună, pentru că acel proiect de directivă nu spune acest lucru, aşadar avem de-a face cu o măsură populistă din timpul campaniei electorale prin care PSD vrea să arate că va mări salariile românilor. Vor atinge prin această măsuri tocmai mici angajatori români, care cu greu îşi vor permite o creştere atât de abruptă a salariului minim pe economie, în timp ce multinaţionalele înfierate de PSD vor putea face faţă acestui lucru. Aşadar, una spunem, alta facem, nu e nimic nou în acţiunea PSD, dar fiind că domnul Marcel Ciolacu se află printre iniţiatorii legii care a introdus pensii speciale pentru parlamentari”, a afirmat Cristian Seidler.
„Este minunat, acum nu-mi dau seama, colegii mei dacă vorbesc în calitate de demisionari sau din calitate de încă parlamentari activi, dar văd că vorbesc foarte bine în sprijinul celor mai prost plătiţi oameni din Europa, lucrătorii români, mai ales cei cu salariul minim, sunt foarte prost plătiţi. (…) Ipocrizia aceasta ieftină n-are nicio relevanţă”, a replicat Adrian Solomon.
Proiectul de lege a fost adoptat în luna mai de Senat.
***
Polak (MMPS): Patronatele au cerut îngheţarea salariului minim pentru cel puţin 6 luni
Organizaţiile patronale care sunt implicate în consultările cu Guvernul şi cu sindicatele pe tema nivelului salariului minim pentru anul 2021 au solicitat îngheţarea salariului cel puţin pentru primele 6 luni ale anului viitor, a declarat, marţi, secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak, în cadrul unei dezbateri organizate de Confederaţia Patronală Concordia.
„Pentru anul acesta s-au luat în calcul mai multe scenarii şi pot să vă spun că privesc cu maximă dezamăgire această propunere legislativă care a trecut ieri prin Comisia de Muncă, şi vă spun şi de ce: directiva europeană nu impune o creştere a salariului minim care să ajungă până la 60%, nu este o impunere a UE. Mai mult decât atât, din discuţiile pe care Guvernul le-a avut cu partenerii sociali de pe ambele părţi, scenariile de calcul au variat: formulele propuse de Guvern erau undeva în jur de 100, 150 de lei sau 200 de lei calculate cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie, şi pot să vă spun că cifra maximă pe care partea sindicală a cerut-o la creşterea salariului pentru anul 2021 a fost de 170 de lei. În schimb, toţi partenerii sociali de pe partea patronală – chiar astăzi am avut un Consiliu Naţional Tripartit – au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin 6 luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de covid-19″, a afirmat Tudor Polak.
Secretarul de stat a explicat că grupul de lucru creat în acest an la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru implementarea unui mecanism care să stabilească o metodă aplicabilă pe termen lung pentru calcularea salariului minim s-a oprit din activitate după ce la nivelul Uniunii Europene s-a luat în discuţie o directivă privind salariul minim.
„Anul acesta noi am creat un grup de lucru prin intermediul căruia ne-am dorit să stabilim un mecanism predictibil pe termen lung pentru stabilirea salariului minim pe economie. În schimb, o dată cu momentul în care a fost luată în discuţie această directivă europeană, a trebuit să ne oprim din stabilirea mecanismului pe termen lung pentru salariul minim deoarece am vrut să creăm un mecanism care să fie predictibil şi care să fie în concordanţă şi cu directiva Uniunii Europene”, a adăugat Tudor Polak.
Premierul Ludovic Orban a transmis, în cadrul consultărilor pe care le-a avut luni cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Guvernului.
„Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare”, a afirmat şeful Executivului, citat în postare.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, a afirmat luni că organizaţia pe care o reprezintă este de acord cu o creştere a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie care să acopere rata inflaţiei, respectiv 2,2%.
AGERPRES
