Nicio țară care vrea să progreseze nu poate înainta dacă societatea nu are calitatea potrivită acestui scop; degeaba vrei să construiești o clădire pe un fundament șubred, vei încerca mereu ca în legenda meștrului Manole.
Realitatea de arată că România încă nu este pregătită pentru ascensiune, din cauze multiple. În primul rând, o mare parte dintre cei mai buni specialiști au părăsit țara în căutarea unui trai mai bun pe alte meleaguri, și nu-i așa: când dintr-un corp se scurge sângele, acel corp slăbește, își pierde energia? În al doilea rând, o parte din cei rămași, prin faptele lor negative, trag societatea înapoi, spre regres, sau dacă nu, cel puțin o împiedică să progreseze mai rapid. Pare că, pe măsură ce înaintăm în timp, fenomenele antisociale se înmulțesc și, dacă autoritățile nu reușesc să pună stăpânire pe situație, România riscă să devină o țară de hoți, cerșetori, impostori, mafioți, criminali și corupți. Aceasta este impresia pe care ne-o lasă mass-media în ultimele luni.
La toate acestea ar mai fi multe de adăugat. În ritmul în care cresc împrumuturile, respectiv dobânzile, cresc și se îndatorează țara, la orizont ne așteaptă falimentul. Cu toată strădania actualului Guvern, lucrurile nu par a se calma, mărirea taxelor și impozitelor, deși greu suportabilă de poporul sărăcit, totuși nu este considerată suficientă de către experții FMI, care cer noi majorări, în timp ce bieții pensionari (nu cei de lux) așteaptă „cu sufletul la gură” să li se mărească pensia cu câțiva lei pentru a putea face față avalanșei prețurilor care urcă de la o săptămână la alta. Și cu toate măsurile luate de autorități, inflația nu se dă bătută.
În al treilea rând, ce să spunem despre clasa politică? Aceasta este divizată în partide, partidulețe și independenți. Fiind prea mulți (politicienii), precum șacalii, se dușmănesc și se luptă între ei pentru a apuca o îmbucătură din halca puterii, mai ales acum când se apropie marile alegeri. În această situație, prea preocupați de a accede „sus”, nu prea mai au timp să observe „starea națiunii” și soarta poporului peste care se vor stăpâni cu acte în regulă.
Guvernul nu are bani?! Păi cum să aibă, dacă zeci de ani s-a tot furat din avuția statului și dacă banii țării n-au fost gestionați corect și n-au fost direcționați acolo unde trebuia cu adevărat?! Nestoparea corupției a dus la apariția încrengăturilor mafiote și la îmbogățirea prin „afaceri cu statul” a unor indivizi certați cu legea, iar de aici până la criminalitatea organizată nu mai era decât un pas; marile averi acumulate prin mijloace necurate trebuiau păzite de ochii invidioșilor…
Nu putem condamna actualul Guvern că încearcă să pună o oarecare ordine în lucruri, nici pentru majorări de taxe și impozite, doar că, referitor la colectarea de care se tot plânge că este prea mică, guvernanții ar trebui să fie mai atenți și mai severi cu ei înșiși atunci când se prefac că nu observă faptul că, în general, „omul de rând”, deși îi este foarte greu din cauza sărăciei, își face datoria plătind Statului ce e de plătit, deci problema este mai sus, la marile întreprinderi, bănci, multinaționale etc.
Am spune în încheiere că, oricât de greu ar fi, mai există speranță! Poate că anul ce vine, 2024, va aduce „marea schimbare” și biata noastră țărișoară își va regăsi echilibrul și va ieși din marasmul trecutului, scăpând astfel „greaua moștenire”.
Mihai Trifoi
