Pe vremuri era un joc în care trebuia să găsești un obiect ascuns. Un copil ascundea obiectul, uneori ”obiectul” fiind el însuși, iar un altul trebuia să-l caute, în timp ce privitorii de pe margine strigau: ”cald, cald, foarte cald” sau : ”rece, rece, foarte rece”, după cum cel care căuta se apropia sau se îndepărta de obiectul căutat. Cam așa se joacă azi și natura cu noi, dacă privim extremele temperaturilor dintre vară și iarnă, ba e foarte cald, ba e foarte rece, încât oamenii nu mai știu ce să creadă și lansează tot felul de teorii.  

        

     Sursa descoperă.ro, dar și alte surse, publică materiale informative destul de îngrijorătoare în acest sens. Unii susțin că se accelerează „încălzirea globală”, care va duce la topirea ghețarilor și la inundații catastrofale, încât vom avea nevoie de multe arce Noe pentru a ne salva, sau că soarele nemilos ne va pârjoli de tot, alții susțin că, dimpotrivă, ne apropiem de o nouă eră glaciară și vom îngheța tremurând. Ba mai sunt unii care combină teoriile, ca să le avem pe toate nenorocirile la un loc. Noi ne vom referi doar la una dintre aceste teorii, descoperită într-un articol apărut în revista „Lumea Misterelor”, Anul XIX, Nr.12 (239) din 15 dec.2016-18 ian.2017, p.8, cu titlul „Încălzire sau răcire”, autor: Ionel Grama.

     Se știe că în luna decembrie 2015 o parte din liderii lumii s-au întâlnit la Paris și au încheiat „Acordul privind schimbările climatice”. Acesta avea ca obiectiv „limitarea pe termen lung a creșterii temperaturii sub 2° Celsius. Intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, se pare că nici acesta, ca de altfel și cel anterior, de la Kyoto 1997, nu se arată a fi respectat, ba chiar proaspătul președinte ales al SUA îl contestă, nedând crezare previziunilor sumbre. Și astfel omenirea, ignorând toate avertismentele oamenilor de știință, continuă să se submineze pe sine însăși crezând că inevitabilul nu se va produce. Și totuși prezentul ne demonstrează contrariul.

     Așa cum reiese din articolul menționat mai sus, specialiștii au avertizat că, din cauza topirii ghețurilor polare, ”în următorii 100 de ani nivelul oceanelor va crește cu peste un metru, astfel că o serie de orașe și chiar țări vor dispărea de pe harta globului”. Se mai spune că o topire mai rapidă a ghețurilor de la pol ar putea avea ca efect creșterea nivelului mărilor și oceanelor de până la trei metri, ceea ce ar însemna un nou potop biblic. Dar planeta noastră, ca organism viu, pare a-și lua măsuri de siguranță, căci, conform cercetărilor, ”dacă gheața de la Polul Nord se topește cu o viteză crescândă, cea de la Polul Sud își mărește volumul și suprafața” ca și cum Pământul încearcă să mențină un echilibru autoreglându-se.

     Un alt punct de vedere al unor cercetători este că încălzirea globală de care se vorbește atât de mult în prezent în realitate ar fi „începutul unei noi ere glaciare în care va intra Terra”. Pentru argumente, se recomandă articolul „Iarna care va veni” din Lumea Misterelor, nr.2/2013 și „Terra, o nouă eră glaciară” din Lumea Misterelor, nr.1/2014.

     Un lucru este sigur: în prezent omenirea suferă fenomenul unor schimbări climatice accelerate de intervenția omului asupra naturii, un proces care tinde să pună în pericol viața viețuitoarelor pe planetă, și doar o mică parte din populația lumii este conștientă de acest lucru și acționează pentru diminuarea lui. Logica ne spune că aceste schimbări climatice fac parte din viața planetei, numai că pe măsură ce crește populația globului, și mai ales în urma acțiunilor nesăbuite ale oamenilor, a atitudinii lor agresive în raport cu natura, echilibrul climatic planetar se dereglează, acest lucru având efecte nebănuite asupra condițiilor vieții pe pământ.

     O analiză foarte pertinentă în acest sens o găsim în articolul lui Oran Mărculescu: „Încălzirea oceanelor, pașaportul spre o nouă extincție a vieții”, postat în 22 noiembrie 2016 pe site-ul stiintasitehnica.com/pamant/schimbări-climatice .

     În articolul menționat se vorbește despre „a șasea extincție în masă”, în bună parte provocată de poluarea industrială tot mai accentuată. Se arată că societatea modernă elimină anual în atmosferă peste 35 de miliarde de tone de CO2 ”din cauza arderii combustibililor fosili (cărbuni, petrol, gaze)” și din alte cauze, care duc la creșterea încălzirii globale, topirea ghețarilor polari și creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Ca exemplu, se specifică faptul că anul 2015 a fost cel mai călduros an de la 1880 încoace.

      Cu toate că oceanele și mările acoperă 70% din suprafața planetei și prin absorbirea celei mai mari cantități de CO2, în oarecare măsură ne protejează de pericole păstrând un anumit echilibru climatic, nu este de uitat, după cum susține autorul articolului, că ele absorb și o imensă cantitate de energie solară, pe care o înmagazinează în adâncuri, dar care mai târziu va fi degajată din nou în natură. Tocmai aici intervine acțiunea nefastă a omului: prin acțiunile sale el contribuind substanțial la dezechilibrul climatic planetar. Autorul menționat atrage atenția asupra ignoranței  oamenilor, și a modului de a acționa al liderilor lumii pentru păstrarea echilibrului în toate și protejarea vieții pe pământ. Din păcate, spunem noi, în goana continuă după profit din ce în ce mai mare, bogătașii lumii calcă în picioare toate legile vieții, nesocotind pacea cu Natura și nesocotind efectele catastrofale ale atitudinii lor.

     Trăind într-o lume a extremelor, nu putem decât să ne străduim să ne adaptăm continuu la toate schimbările pe care ni le va aduce viitorul, dar ca să putem face acest lucru, ar trebui conștientizați un număr cât mai mare de locuitori ai planetei cu privire la pericolele care ne pândesc, pericole generate adesea de propriile acțiuni. Și trebuie să începem fiecare cu noi înșine și să determinăm factorii de decizie de la nivelul fiecărei localități, regiuni, țări sau continent să ia măsurile cele mai potrivite pentru menținerea echilibrului climatic planetar, dacă vrem să supraviețuim dezastrelor viitoare.

                                                                                                                                     Mihai Trifoi

    

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail