După cum sunt rânduite regulile stabilite de Biserică, la dată fixă, pe 25 martie se sărbătoreşte în mod tradiţional Buna Vestire. Pe alocuri se foloseşte şi o denumire populară – Blagoveştenia – ce-şi are obârşia într–un vechi termen slavonesc, dar i se mai zice şi Ziua Cucului.
Vestea Arhanghelului Gavriil
De curând am depăşit Echinocţiul de Primăvară, momentul în care ziua a fost egală cu noaptea, semn că şi din punct de vedere astronomic am intrat în cel mai frumos anotimp. Deşi s-a anunţat o vreme capricioasă, totuşi trebuie să fim optimişti şi aşteptăm să reapară câmpurile înverzite, florile, zilele călduroase. Mai cu seamă că astăzi este Buna Vestire.
Semnificaţia termenului vizează momentul în care Arhanghelul Gavriil o anunţă pe Fecioara Maria că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Este o veste minunată, dar neaşteptată, care se referă la împlinirea făgăduinţelor şi pregătirilor venirii lui Iisus Hristos.
Din această zi fastă încep să treacă una după alta, până la Crăciun, cele nouă luni ale sarcinii. Tânăra Maria, fecioara din Nazaret crescută în Templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, a fost aleasă de Dumnezeu şi a primit magica veste prin intermediul Arhanghelului Gavriil, care i-a spus aceste vorbe rămase celebre până astăzi: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei”…
În sprijinul celor bolnavi şi sărmani
În majoritatea descântecelor pe care oamenii simpli le făceau pe vremuri, dar şi ale rugăciunilor pe care credincioşii le spun în prezent este ades invocată Fecioara Maria, ocrotitoarea celor bolnavi şi sărmani, a fetelor fără noroc, a femeilor care nu au încă urmaşi.
Este bine de reţinut că poporul român nu a practicat niciodată magia neagră sau practicile vrăjitoreşti negative. La noi, descântecele şi vrăjile de dragoste o invocă pe Fecioara Maria ca mijlocitoare spre împlinirea dorinţelor omului: pentru sănătate, integritate fizică şi mentală, un plus de frumuseţe şi vitalitate, pentru înţelepciune şi armonie în familie, o sumedenie de rugăminţi numai de bine.
Ziua cucului
A doua semnificaţie a datei de astăzi este una laică, referindu-se la o legendă care vorbeşte despre dezlegarea limbilor păsărilor cântătoare. Mai ales a cucului (numit ştiinţific “Cuculus canorus” ), considerat pasărea iubirii la români. Ei bine, acum e Ziua lui. De fapt, pe 25 martie oamenii venerează nu numai cucul, ci toate păsările cerului, încercând să le aducă ofrande simbolice, pentru a nu dijmui recoltele.
În credinţa populară Buna Vestire este dedicată atât maternităţii umane, cât şi fertilităţii ogoarelor, pământul fiind blagoslovit. De aceea sărbătoarea se mai numeşte şi Blagoveştenie. Azi se poate doar ara, nu şi semăna, căci păsările vor ciuguli boabele ce urmează a fi puse sub brazdă.
Încep să sosească din ţările calde rândunelele, berzele au şi venit, iar cucul cântă pentru prima oară în acest sezon. Şi o va face mereu până de Sânziene, când legenda spune că mâncând orz, se îneacă şi…tace. Nemaiputându-şi striga celebrul nume, se transformă într-o pasăre de pradă până în anul următor, când îşi recapătă glasul de Blagoveştenie, redevenind cuc.
Micuţa pasăre, se zice că a fost odată înşelată. Soaţa cucului fiind pedepsită de bărbătuş să-l caute pentru a o ierta, îl tot strigă, dar nu-l găseşte, iar la Sf. Petru şi Pavel moare, fără să-l mai vadă. Aceasta ar fi explicaţia naivă privitoare la faptul că îşi depune ouăle în cuiburi străine şi nu-şi creşte singur puii, deoarece cucii ,,nu au mamă”.
. . Datini din străbuni
O altă superstiţie spune că prima cântare a cucului trebuie să te găsească cu bani în buzunar. Să nu fii flămând sau certat cu cineva. Altminteri, după cum te afli atunci, aşa vei rămâne tot anul.
Pe vremuri, în unele sate din Ţara Buzaielor gospodarii aveau obiceiul ca de Buna Vestire să făcă un foc în curte, aşezând alături în mod simbolic însemnele ospeţiei tradiţionale: pâine, sare, miere şi o cană cu vin.
,,Am auzit de acest obicei de la un unchi bătrân de-al meu, ne-a spus odată un sătean din Brădet, Gh. Bularca. Se zicea că astfel sunt poftiţi îngerii să pogoare şi să se încălzească, să mănânce şi să bea, să-şi îndulcească existenţa, cinstind întru sănătatea gazdei. Pâinea, sarea, mierea, vinul şi alte bucate se împărţeau de pomană. Erau obiceiuri frumoase, care după ce nu vom mai fi şi noi, se vor uita de tot”…
Suprestiţii fel de fel
De Blagoveştenie oamenii satului acordă o mare atenţie şi pomiilor fructiferi. Ei sunt… ameninţaţi cu o secure şi un descântec: ,,Dacă nu o să rodiţi, veţi fi tăiaţi”!
Mai exista o superstiţie, pe care gospodinele o respectă cu sfinţenie: anume că nu e bine să fie păstrate ouăle făcute în ziua de Buna Vestire, căci puse sub cloşcă, nu vor da pui sănătoşi.
Bărbaţii nu au voie să se certe cu nevestele, altminteri se vor sfădi tot anul. De asemenea, nu au voie să se întreacă la băutură, pentru a avea capul limpede tot anul. Nu trebuie să zăbovească dimineaţa în pat, ca să nu fie leneşi în lunile ce vin.
Se mai spune, în folclor, că dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot aşa va fi şi de Paşte. Iar dacă pe 25 martie apare frunza verde, atunci anul va fi cu belşug.
Dulce, precum…mierea
Stuparii au şi ei o seamă de tradiţii legate de Buna Vestire. Potrivit dascălului Nelu Popica, din zona Întorsurii, vechii apicultori obişnuiau să dea drumul albinelor printr-o potcoavă, ca să fie rezistente ca fierul.
Trebuie ştiut că încă din Antichitate mierea era considerată un dar al zeilor, fiind venerată aşa cum se cuvine. Se pare că ,,mana cerească” despre care ştim cu toţii, era de fapt… mierea. Însuşi Sf. Ioan Botezătorul s-a hrănit în deşert cu acest aliment atât de dulce, dar şi de hrănitor. Soldaţii din India antică primeau, înainte de luptă, o punguţă de piele plină cu miere, deoarece este un aliment extraordinar de hrănitor şi energizant, ci şi un antiseptic extrem de eficace.
După Slujba de la biserică, pe vremuri se dădeau de pomană şi faguri, simbolizând urarea de viaţă lungă şi lipsită de griji, dulce ca mierea.
Dezlegare la peşte
Străbătând cel mai lung şi dificil Post al anului, azi este Dezlegare la peşte. Se spune în popor că aceia care se înfruptă cu asemenea delicatesă culinară, se vor simţi bine tot anul, precum… peştii în apă. Pescarii nu au voie pe 25 martie să arunce mămaliga în apă, întrucât că vor omorî peştii.
În Postul Pastelui mai sunt Dezlegări, nu doar la peşte, ci şi la vin şi ulei, atât de Buna Vestire, pe 25 martie, cât şi de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, şi de Florii, ce preced Sfintele Paşti. Însă nu este permis consumul de carne, brânză, lapte şi ouă de către cei ce ţin Post.
Este bine să mai ştiţi, dragi cititori, că Sărbătoarea de Buna Vestire se petrece împreună cu familia, cu toţi cei apropiaţi. Vă urăm numai bine!
Horia C. Deliu
