Pandemia virală, ale cărei efecte le trăim cu toții, a încins spiritele și în viața politică românească, încât toată bătălia care se duce acum în spațiul electoral pentru viitoarele alegeri locale și parlamentare poate fi considerată pe bună dreptate o „pandemie politică” cu efecte neașteptate în interiorul și exteriorul partidelor angajate în lupta pentru supremație.
Sistemul politic românesc se bazează în special pe doi poli „magnetici”, PNL și PSD, în jurul cărora gravitează, mai mult sau mai puțin, celelalte partide mai mici. În rotația lor, nu lipsesc nici „meteoriții” și „cometele”, dar acestea nu mai contează.
Și toată această confruntare, vegheată „mai sus” de Marele Arbitru, părtinitor sau nu, care își dorește cu ardoare un anumit rezultat, care până la urmă s-ar putea să fie dezamăgitor, deși toți combatanții „joacă tare”.
Cetățenii, pe post de viitori votanți, privesc curioși la toate personajele, unii se crucesc, alții se revoltă ori rămân neîncrezători sau nepăsători, doar bieții pensionari amărâți continuă să ofteze, că pe aceștia ori îi termină pandemia virală ori cea politică, dar undeva în sufletul lor a mai rămas un dram de speranță.
Pentru a mai descreți puțin frunțile cititorilor, să ne amintim de o unealtă a vechilor aborigeni australieni: bumerangul, și efectele acestuia.
Bumerangul, conform definiției: „este o armă din lemn curbat (folosită de australieni), care, dacă și-a atins ținta, revine la locul de aruncare” (NDULR). Uneori revine, alteori nu. Aborigenii australieni îl foloseau în luptă, la vânătoare sau pentru activități sportive. Era folosit și de către alte popoare, în forme și din materiale diverse, dar se presupune că primele bumeranguri erau făcute din os.
Dar ce legătură poate avea această unealtă cu politica românească?” Legătura o reprezintă acel fenomen numit „efectul de bumerang”, adică revenirea lui la cel care l-a aruncat. De fapt, mai filozofic spus, este legea cauzei și efectului sau „arcul revenitor al sorții”.
Să luăm un exemplu. În urmă cu ceva timp, candidatul PNL la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, încercând să-și exprime opiniile în public, în aer liber, într-o conferință de presă, se plângea că a fost boicotat și, după cum am putut privi cu toții la televizor, chiar s-a întâmplat acest lucru. Dar pentru cei care n-au înțeles bine „efectul de bumerang”, reproducem aici un fragment, un răspuns amuzant, din partea deputatului PSD Olguța Vasilescu:
„Băiețaș, e o vorba în popor: ce ție nu-ți place altuia nu-i face! Mai ții minte când stăteai atârnat de tribuna parlamentului cu pancarta de gât și nu îi lăsai pe deputații PSD să vorbească?… Altul care ne băga telefonul în ochi și punea muzica la maxim la boxe, în comisiile parlamentare, cât să nu se poată lucra? Sau cum mergeai peste ei în conferințe de presă? Ai uitat?”.., „O să-ți mai amintești din când în când… Și o să simți ce simțeau și ăia pe care îi atacai cu haita ta….”
Ce putem spune, decât că așa este: „Ce ție nu-ți place altuia nu face”, însă unii au memoria scurtă și uită repede de propriile fapte, și tot ei se simt nedreptățiți.
Încă o dată se dovedește că oamenii trebuie să fie mai atenți la ceea ce fac și ceea ce spun, chiar dacă este vorba despre politică, căci acestea au urmări în viitorul lor. Când tu folosești în confruntare cu adversarul metode viclene, nu te aștepta ca acesta să te ierte, căci la proxima ocazie îți va plăti cu aceeași monedă. Și așa cum s-a văzut în exemplul de mai sus „efectul de bumerang” se reflectă în viața fiecăruia, pentru că ceea ce semeni aceea vei și recolta.
Mihai Trifoi
