O broşură editată în limbile română şi engleză, care explică succint ce presupune autonomia „ţinutului secuiesc”, a fost tipărită la iniţiativa asociaţiei Pro Regio Siculorum din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul UDMR Covasna, în scopul explicării şi popularizării acestui concept pe plan naţional şi internaţional.
Potrivit pliantului, autonomia teritorială a „ţinutului secuiesc” înseamnă, în principal, recunoaşterea limbii maghiare ca a doua limbă oficială a regiunii alături de limba română, preluarea anumitor competenţe ale statului român de către un guvern regional, autonomie fiscală, precum şi drepturi şi garanţii pentru românii din zonă.
Preşedinta asociaţiei Pro Regio Siculorum, Benko Erika a declarat vineri, pentru AGERPRES, că majoritatea membrilor comunităţii maghiare ştiu ce presupune şi care sunt avantajele autonomiei teritoriale, însă în rândul comunităţii româneşti acest concept nu este înţeles corect şi se creează confuzii.
„Am editat acest pliant pentru că vrem să vorbim deschis despre autonomie, vrem să arătăm despre ce vorbim atunci când vorbim despre acest subiect (…) În special românilor şi comunităţii internaţionale vrem să le explicăm care sunt ţelurile Secuimii, pentru că credem că membrii comunităţii maghiare au înţeles (…) Se creează confuzii, că se vrea independenţă, secesiune, stat în stat, iar noi vrem să arătăm concret ce s-ar întâmpla în regiune dacă s-ar obţine autonomie teritorială”, a spus Benko Erika, care candidează pe lista UDMR pentru Parlamentul European.
Ea a menţionat că această broşură, precum şi publicaţia „This is Szeklerland”, au fost oferite şi reprezentanţilor Ambasadei SUA în România, care au vizitat recent judeţul Covasna
Potrivit textului din broşură, statul român şi-ar păstra atribuţiile în domeniul apărării, poliţiei, legislaţiei, colectarea de taxe, finanţe şi afaceri externe, iar „guvernul provinciei” ar decide la nivel local în domenii precum religie, cultură, limbă, educaţie, sport, sănătate, asigurări sociale, drumuri, locuinţe, transport public, turism, administraţie, comerţ, industrie, agricultură şi mediu.
„Introducerea limbii maghiare ca limbă regională oficială a ţinutului secuiesc alături de limba română, înseamnă un bilingvism de facto în birourile şi serviciile publice, precum şi inscripţii bilingve în toate instituţiile din cadrul regiunii autonome. De asemenea, este nevoie de aplicarea proporţionalităţii etnice în serviciile publice şi în sistemul de guvernare”, se arată în broşură.
În pliant se mai afirmă că autonomie fiscală înseamnă că majoritatea impozitelor şi taxelor locale achitate rămân în provincie pentru susţinerea instituţiilor şi administrarea acesteia. Cât priveşte „drepturile şi garanţiile” acordate românilor din secuime se menţionează că aceştia vor „câştiga competenţe legate de chestiunile comunităţii lor”, deci în fiecare administraţie publică locală îşi vor putea forma propria reprezentare şi vor putea decide în toate problemele comunităţii lor, cu alte cuvinte, se vor bucura de „autonomie culturală” şi vor beneficia de „proporţionalitate etnică” în instituţiile publice ale provinciei.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
