Îți dorești un animal de companie nepretențios, silențios și neagresiv? O broscuță țestoasă ar putea fi companionul ideal. Dar înainte să dai fuga la pet-shop, ar fi bine să știi câteva detalii importante pentru buna conviețure cu simpatica reptilă.
Prima regulă, atunci când te hotărăști să îți împarți spațiul personal cu un animal de companie, mai ales atunci când nu ai mai încercat astfel de experiențe, este să te documentezi temeinic despre specia cu care vei conviețui, probabil, ani de zile. Cunoașterea detaliilor despre animal, a necesității adaptarii stilului de viață al întregii familii adoptive, la noua prezență, pregătirile necesare și cheltuielile pe care le presupune deținerea unui companion necuvântător sunt definitorii pentru viitoarea relație om-animal.
Broaștele țestoase au supraviețuit, s-au adaptat și au evoluat pe Pământ, de aproximativ 200.000 de ani, iar astăzi, diferite specii populează aproape tot globul, cu excepția zonelor reci sau deșertice. Țestoasele au capăacitatea de a-și regenera carapacea destul de repede. De exemplu, în cazul în care carapacea unei ţestoase este ranită sau arsă în proporţie de până la 70%, aceasta are puterea de a şi-o reface în maxim doi ani.
Creierul broaştei ţestoase este mic şi nu foarte evoluat. În schimb, simţurile ai sunt foarte dezvoltate, mai ales văzul si mirosul.
Simpatice, necostisitoare și aparent nepretențioase, broscuțele țestoase pot fi animalul de companie ideal pentru persoanele care nu au foarte mult timp liber, dar care își doresc experiența traiului cu un necuvântător. Cu toate acestea, trebuie să știm exact din ce specie face parte broscuța țestoasă pe care o achiziționăm, deoarece broscuțele pot fi carnivore, omnivore, sau vegetariene. Un alt aspect deosebit de important este faptul că țestoasele sălbatice care trăiesc pe teritoriul României sunt specii protejate, atât de către legislația statului român, cât și de legislația europeană. Astfel, deținerea, comercializarea ori donarea anumitor specii de broaște țestoase este ilegală, putând fi sancționată penal.
În pet-shop putem găsi însă, diferite specii de broaște țestoase, în special de apă, dintre acestea, cea mai comercializată fiind broasca țestoasă de Florida (Trachemys Scripta Elegans), cunoscută și sub denumirea de broasca țestoasă cu tâmple roșii, despre care vom vorbi în continuare.
Aceasta, este considerată o țestoasă de dimensiuni mici, întrucât diametrul ei la maturitate nu depășește 30 de centimetri, iar greutatea ajunge până la aproximativ 2 kilograme. Este o broscuță inteligentă, care poate ajunge să socializeze cu stăpânul ei, lăsându-l pe acesta să o ridice ori să o mângâie. Dar pentru a ajunge la un astfel de nivel de relaționare cu o reptilă este nevoie de multă răbdare și blândețe. Orice nou proprietar de țestoasă trebuie să știe că durata acesteia de viață poate ajunge până la câteva zeci de ani, în funcție de condițiile de viață oferite.
Costuri
În momentul achiziționării unei broscuțe țestoase, deținerea unui acvariu special este indispensabilă, prețul acestuia începând de la 250 de lei și putând să depășească 1000 de lei, în funcție de mărime și accesorii. Deși am putea crede că broaștele țestoase sunt animale sedentare, ele au nevoie de spațiu pentru a se mișca, pentru a-și menține musculatura în formă și pentru a explora, de aceea, mărimea acvariului trebuie adaptată pe măsură ce broscuța crește. Prețul unei broaște țestoase de Florida este de aproximativ 150 de lei, iar costurile de întreținere nu sunt foarte mari, deoarece alimentația, apa din acvariu, consumul energiei electrice pentru încălzirea acvariului presupun o investiție de maxim câteva zeci de lei pe lună.
Alimentație și sănătate
Broasca țestoasă este un animal omnivor, având nevoie în aceeași măsură de legume și fructe, cât și de proteine din carne. În primele luni de viață, broscuța este carnivoră, ulterior devenind omnivoră. Astfel, țestoasei trebuie să îi asigurăm în prima perioadă, zilnic, un meniu format din mâncare specială, de la pet-shop, precum și cantități mici de carne de pui sau vită, fiartă. Deși broscuțele ar consuma cu plăcere carnea crudă, aceasta nu este recomandată, din cauza riscului de îmbolnăvire cu Salmonella sau E-coli, bacterii la care țestoasele sunt foarte sensibile. Adulții trebuiesc hrăniți o dată la două-trei zile și au nevoie de o alimentație cât mia variată, bogată în proteine, calciu, minerale și vitamina A. Aceștia pot consuma hrană vie (peștișori -guppy, carasi aurii – râme, mormoloci, melci acvatici, greieri), precum și diferite vegetale: morcov, frunze de muștar, frunze de păpădie, nap, dovlecel, fasole verde.
Această specie de broaște țestoase mănanca numai în apă. Având în vedere că hrănitul lor este o operațiune care produce mizerie, pentru a evita murdărirea apei din acvariu, este indicat să le hrăniți într-un container cu apă separat de acvariu. Ele vor fi introduse acolo și menținute doar atâta timp cât mănâncă. În acest fel se poate și monitoriza exact cantitatea de m\ncare pe care o îngurgitează broscuța dumneavoastră la o masă. (sursa: www.testoase.com).
Igiena acvariului trebuie menținută foarte riguros, deoarece microorganismele care se dezvoltă în apă, îi pot pune viața în pericol micului animal. De aceea, pentru a prelungi perioada de timp dintre schimbările apei din acvariu, este nevoie ca acesta să aibă instalat un sistem de filtrare al apei. Cu toate acestea, cam un sfert din apa din acvariu trebuie schimbată săptămânal, iar o dată pe lună, aceasta trebuie înlocuită complet cu apă declorinată (pentru care se folosesc produse speciale din pet-shop).
„Pe scurt <<locuința>> unei țestoase de apă trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
să fie un acvariu suficient de mare, care să fie prevăzut și cu un loc uscat unde animăluțul să poată ieși din apă (astfel de „acvarii” se numesc de fapt „acvaterarii”, întrucât sunt compuse din două zone diferite – zona de apă și cea de „uscat”);
în acvariu trebuie instalată de asemenea o sursă de lumină caldă (un bec, cu ultraviolete), care trebuie lăsat aprins cam 8-10 ore pe zi, ajutând astfel la menținerea unei temperaturi relativ ridicate în acvariu, pe insuliță și pentru a încălzi țestoasa atunci când se odihnește;
apa din acvariu trebuie să aibă o adâncime suficientă astfel încât țestoasa să se poată scufunda în întregime, dar atunci când vrea, să-și poată scoate capul din apă ca să respire;
în acvariu trebuie instalate două termometre: unul scufindat, care să indice temperatura apei și unul deasupra nivelului apei, care să indice temperatura aerului din acvariu, în apropierea suprafeței apei;
în camera în care ținem țestoasa, acvariul trebuie plasat în locul în care variațiile de temperatură și nivelul curenților de aer sunt cele mai scăzute, practic în cel mai ferit loc din încăpere.”, se arată pe site-ul www.testoase.ro
Potrivit aceleiași surse, igiena joacă un rol foarte important în bunăstarea țestoasei. Întrucât acestea pot contracta cu ușurință bacterii, precum Salmonella, este foarte importantă spălarea mâinilor atât înainte, cât și după manipularea animalului. Deoarece broscuțele mănâncă, dar și defechează în apă, în momentul schimbării acesteia, acvaterariul trebuie curățat temeinic, dar nu cu produse pe bază de clor, care sunt toxice pentru țestoasă.
Chiar și broasca țestoasă necesită o igienă specială, cel puțin o dată la câteva săptămâni carapacea aceasteia, pe care se pot dezvolta colonii de alge sau de bacterii, trebuie curățată cu o periuță de dinți moale, dar fără a folosi substanțe de curățare.
Țestoasa cu tâmple roșii – un periocol pentru speciile endemice
Din păcate, atunci când realizează că nu mai pot avea grijă de animalele de casă, unii proprietari decid că cea mai potrivită soartă pentru acestea este să le elibereze în natură. Documentarea lor insuficientă cu privire la angajamentul pe care și-l iau atunci când își achiziționează un animăluț duce la acest deznodământ tragic, nu atât pentru animalul „eliberat”, cât pentru celelalte specii care trăiesc în habitatul respectiv. Nici vânzătorii de animale nu se înghesuie, de cele mai multe ori, să furnizeze niște informații elementare despre specia pe care o comercializează și în final, singurele care au de suferit sunt animalele. O dată eliberate în natură, broscuțele din specia Trachemys scripta (Broasca țestoasă cu tâmple roșii) întră în concurență pentru hrană și teritoriu cu speciile locale, care sunt deja în pericol de dispariție.
Oana-Mihaela Costache
