Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa. El a exemplificat spunând că, în ultima săptămână, în medie, România plătește 145 de euro pe megawatt-oră, în timp ce media Franței este de 61 de euro. Ivan a adăugat că România vinde megawatt-ul în Ungaria cu un leu și are intervale de timp, între orele 18-22, când importă megawatt-ul cu 1.000 de lei, 2.000 de lei și chiar 2.500 de lei. Ministrul Energiei a precizat că în anii trecuți a fost o situație extremă, când România a plătit 27.000 de lei pentru un megawatt.„Eu am venit de trei luni la Ministerul Energiei și am luat fiecare proiect în parte, am luat structura costurilor ca să înțeleg și eu cum Dumnezeu ajungem ca astăzi să avem un kilowatt-oră (kWh) plătit și cu 1,30, 1,50, 1,55. Era fix la începutul mandatului. România astăzi plătește cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa, pe medie avem pe tranzacțiile pe bursă în ultima săptămână o medie de 145 de euro și vă dau o comparație: Franța, care are media de 61 de euro per megawatt-oră. În ultimii 10 ani, România a scos din producție aproximativ 7.000 de megawați capacitate de producție bazată pe gaz și pe cărbune, capacitate de producție în bandă și nu a pus în loc decât 1.200 de megawați, altă capacitate de producție de energie electrică în bandă”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3.
„A investit masiv în panouri fotovoltaice, fără a asigura la pachet și capacități de stocare. Când avem soare în România, avem și în Bulgaria, și în Grecia și în Ungaria, și în Austria și în toată zona noastră. Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, cu un leu megawatt-ul. Și avem intervale de timp în care, între 6 și 10 seara, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei. Am avut anul trecut situații, că am cerut statistici, o extremă, era cu 27.000 de lei un megawatt, o extremă. Dar în momentul de față avem aceste aberații din cauză că nu avem suficientă energie. Și România, dintr-un exportator net de energie, s-a transformat în importator”, a afirmat ministrul Energiei.
El a fost întrebat dacă România a fost obligată de cineva să scoată din producție cei aproximativ 7.000 de megawați.
„România și-a asumat prin PNRR și pot fi întrebați miniștrii Fondurilor Europene de atunci cum România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare, și anume să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025. În comparație, Germania sau Polonia au ales ca și țintă 2040, respectiv 2050”, a transmis Bogdan Ivan.
El a subliniat că reprezentanții Comisiei Europene i-au spus că România și-a asumat această țintă și că nu i-a fost impusă.
„Cei din Comisia Europeană, când m-am dus acum două săptămâni să renegociez deschiderea jalonului 119, prin care am cerut o amânare pentru închiderea centralelor pe cărbune din România, pentru că am avea un pericol real de energie insuficientă și de blackout, mi-au spus: domnule ministru, România și-a asumat ținta asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz, cum ați ales voi. Aveți contracte de finanțare semnate din 2022-2023, proiectele astea sunt pe hârtie. Licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, iar noi astăzi suntem într-o situație extrem de complicată ca în trei luni de zile să rezolvăm o problemă acută a Sistemului Energetic Național și să convingem Comisia Europeană că nu vom închide centralele pe cărbune până când nu vom avea noi capacități de a le înlocui sau de a plăti 2 miliarde de euro înapoi, pentru că banii noi i-am luat”, a afirmat Bogdan Ivan.
https://ziare.com/
