Succesiunea rapidă a evenimentelor din ultimii ani a adus multe schimbări pe piața muncii și în viața oamenilor. Starea pandemică la scară planetară a accelerat și mai mult aceste modificări, încât în mare parte viața reală a fost înlocuită de cea virtuală, deci nu e de mirare faptul că unele afaceri și-au trecut activitatea în online. Mulți angajați deja lucrează „la domiciliu”, întâlnirile de lucru, conferințele și congresele se țin în realitatea virtuală. Au apărut și apar noi profesiuni.
Recent am aflat știrea că „cea mai importantă instituție de învățământ superior și cercetare din Sud-Estul României”, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, „va organiza, în premieră, cursuri de blogger, vlogger și influencer”, conform sursei Adevărul Weekend, 26-28 noiembrie 2021, nr. 536, p.5. Se pare că aceasta este o necesitate a zilelor noastre, când mediul virtual a devenit tot mai prezent în viața noastră de zi cu zi, iar unele instituții de învățământ se străduiesc să țină seama de „cerințele pieței”, adaptându-se astfel la situație sau cum se spune, de a fi în pas cu lumea.
În acest fel, și România tinde să evolueze pentru a se ridica la nivelul țărilor dezvoltate, mai ales că de un timp cam batem pasul pe loc situându-ne printre ultimele locuri în spațiul european, ceea ce nu e un prilej de mândrie. De aceea ar trebui încurajate asemenea inițiative cu speranțe de viitor.
Nu e rău deci să avem mai mulți bloggeri, vloggeri și influenceri, însă am zice noi că mai degrabă, în situația în care circa 40% din populația României se află sub sau aproape de pragul sărăciei, ar fi necesare și „cursuri de supraviețuire” sau de adaptare a tinerilor studenți la condiții deosebite, diferite de cele obișnuite, de pildă imigrant într-o țară străină. Ce poate face un tânăr când ajunge într-o astfel de situație?! În acest sens, aceeași sursă citată mai sus, pe pagina 18, la rubrica Portret, ne prezintă un caz: „Prima româncă avocat din Islanda care studiază fenomenul sclaviei moderne”. Acesta poate fi un exemplu de reușită demn de studiat la un asemenea curs, dar există nenumărate altele care îi pot ajuta și motiva pe tinerii în formare, ca la rândul lor să devină „multiplicatori de imagine” și apoi influenceri.
Am adăuga la cele spuse mai sus faptul că extrem de necesare în devenirea profesională sunt interesul, motivația, voința și perseverența. De pildă, acea tânără, ajunsă prin forța împrejurărilor în Islanda, până să se ridice la nivelul superior pentru a-și împlini visul a trebuit să parcurgă un drum plin de obstacole, însă niciodată nu s-a abătut de la țelul propus: „Până să treacă proba de foc, cea a limbii islandeze, Mirabela Blaga a fost nevoită să facă nenumărate sacrificii pentru a-și îndeplini visul de a termina Facultatea de Drept. Acum este unul dintre cei mai cunoscuți avocați din țara adoptivă, având o vastă experiență în gestionarea problematicii migrației, azilului și integrării străinilor în Islanda.” Desigur, niciun vis nu se împlinește fără sacrificii, dar important este să știi cum să depășești situațiile care ți se par imposibile. De aceea credem că instituțiile de învățământ nu trebuie să se limiteze în a-i pregăti pe tineri pentru „piața muncii”, ci și pentru viață, și pentru sprijinirea celor lipsiți de posibilități materiale dar dornici de afirmare. Mulți tineri din țara noastră, care nu au sprijin material și nici sprijin moral, se descurajează și se pierd în masa amorfă a celor fără de speranță sau o iau pe căi greșite. Avem datoria de suflet să ne gândim și la aceștia, să educăm tineri care, prin viitoarea lor activitatea profesională, să-i ajute, căci o țară trebuie să se îngrijească de toți cetățenii săi, dacă vrea să evolueze mai rapid, altfel, cu peste 4 milioane de săraci, România va continua să bată pasul pe loc…
Mihai Trifoi
