Judecătorii constituționaliști încearcă, pentru a cincea oară, să ajungă la o concluzie în privința pachetului de legi care privesc pensiile magistraților. Decizia așteptată în ședința de miercuri, la ora 10:00, este incertă: unul dintre judecătorii care au participat la dezbateri ar fi anunțat că lipsește de la deliberări.
Decizia privind pensiile magistraților a fost amânată repetat, în ciuda apelului făcut de Executiv de a se ajunge la o concluzie finală, pentru că România ar pierde peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.
Pe 28 și 29 decembrie 2025, patru judecători (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit sau au părăsit ședința și nu a mai fost cvorum.
Pe 16 ianuarie 2026, amânarea a venit pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis o expertiză extrajudiciară care privea cuantumul pensiilor magistraților. Următorul termen a fost fixat pe 11 februarie 2026.
Și acesta este incert, pentru că unul dintre judecători și-ar fi luat concediu paternal. Judecătorul Gheorghe Stan ar fi devenit tată și ar fi făcut cerere de concediu pentru 10 zile.
În paralel, la Curtea de Apel București, avocata AUR, Silvia Uscov, a încercat suspendarea a cel puțin a unuia dintre judecătorii CCR – Dacian Dragoș – pentru că nu ar fi avut vechimea suficientă pentru a ocupa funcția de magistrat constituționalist.
Curtea de Apel București a dezbătut pe 10 februarie cererea de anulare a actului administrativ de numire a lui Dacian Dragoș, iar pe 11 februarie, un alt complet ar urma să decidă doar în privința suspendării.
În primul proces, avocata Uscov a cerut și suspendarea, dar Curtea de Apel a decis că nu-l poate suspenda pe judecătorul CCR. A preferat să trimită și acest dosar la Curtea Constituțională – să decidă ea dacă e constituțională prevederea prin care judecătorului Dacian Dragoș i-a fost calculată vechimea de 18 ani necesari pentru numirea în funcția de magistrat constituționalist.
Judecătorul numit de președinte rămâne la Curtea Constituțională, dar Curtea de Apel București sesizează CCR privind criteriile de numire
Mai e posibilă judecarea pe 11 februarie?
Conform propriului regulament și a legii de organizare a CCR, se poate da o decizie doar în prezența tuturor celor care au participat la dezbateri.
Cum judecătorul Gheorghe Stan nu mai este prezent, o decizie ar fi imposibilă în formula veche. La fel s-ar întâmpla și dacă judecătorul Dacian Dragoș ar fi suspendat din funcție, deoarece și el a participat la dezbateri.
Constituționaliștii consultați de Europa Liberă spun însă că Curtea ar putea relua dezbaterile în noua formulă chiar pe 11 februarie, fără cei care lipsesc, și să dea un verdict.
„În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.”
Sursa: Regulamentul de organizare și funcționare a CCR, articolul 17, alineatul 2
Pentru asta este însă nevoie ca la ședință să fie prezenți minimum șase judecători, iar cinci dintre ei să fie de acord cu o decizie sau alta. De asemenea, se pot relua dezbaterile și cere o nouă amânare.
Conflict Guvern-ÎCCJ, cu mandatul lui Ilie Bolojan pe masă
Decizia CCR privind pensiile magiatraților nu are doar o însemnătate juridică, ci și politică.
Premierul Ilie Bolojan i-a trimis recent o scrisoare oficială președintei CCR, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că amânările repetate blochează Jalonul nr. 215 din PNRR, riscând pierderea a 231 milioane euro.
El a cerut Curții să prioritizeze decizia, legând tergiversarea de interese personale ale judecătorilor beneficiari de pensii speciale.
Contre între Guvern și ÎCCJ după scrisoarea lui Bolojan către CCR. Lipsa reformei pensiilor speciale lasă România fără 231 milioane de euro
În octombrie 2025, după prima respingere CCR, Bolojan a promis că rămâne „obiectiv ferm” în a implementa reforma, vorbind chiar de o eventuală demisie în cazul unui blocaj total.
Pe 8 octombrie, el a reiterat că rezolvarea pensiilor este esențială pentru accesarea de fonduri europene de sute de milioane euro, criticând vârsta mică de pensionare a magistraților, care este în prezent în jurul a 50 de ani sau chiar mai devreme.
Bolojan a insistat pe plafonul de 70% din salariul net, vârsta de 65 ani și vechime 35 ani, argumentând că pensiile medii de 14-15.000 lei rămân generoase.
Legea este în a doua variantă – după ce CCR a respins prima propunere venită din partea Executivului, pe motiv că Guvernul nu a așteptat unul dintre avizele de la Consiliul Superior al Magistraturii.
În relația cu Curtea Constituțională, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, acționează în numele întregului corp de magistrați, ca un lider informal.De cealaltă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin președinta sa, Lia Savonea – fostă membră CSM și susținătoare a reformelor din perioada Dragnea – a contestat vehement legea și a susținut că magistrații sunt discriminați față de alte categorii cu pensii de serviciu (avocați, notari).
Ea consideră că legea ar duce la încălcarea independenței justiției prin afectarea statutului special al magistraților și calculul pensiilor sub nivelul contributivității asigurate.
Pe 16 ianuarie 2026, ÎCCJ a depus la CCR o expertiză contabilă realizată de un expert independent, care susținea că noua formulă ar reduce drastic veniturile pensionarilor, de la o pensie medie actuală de 14-15.000 lei, la 8-10.000 lei, ceea ce ar crea inechități și ar descuraja tinerii să intre în magistratură.
ÎCCJ cere sesizarea Curții Europene de Justiție
Marți, cu o zi înainte de ședința de la CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a cerut Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară privind reforma care afectează statutul și pensiile magistraților.
ÎCCJ solicită verificarea compatibilității măsurilor din legea națională cu dreptul UE și jurisprudența CJUE, în special cu principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
În document, se arată că aceste principii sunt esențiale pentru orice reformă care privește independența și garanțiile statutare ale magistraților.
ÎCCJ susține că măsurile contestate:
- pot duce la tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii cu pensii de serviciu;
- nu au o fundamentare clară și transparentă care să permită un test real de proporționalitate;
- pot coborî sub nivel adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- mențin o instabilitate legislativă;
- stabilesc un regim tranzitoriu inegal, greu de justificat obiectiv.
În comunicatul dat publicității pe această temă, Înalta Curte subliniază că demersul urmărește protejarea independenței justiției și folosirea tuturor mijloacelor juridice oferite de Constituție și de dreptul UE.
https://romania.europalibera.org/
Explicație foto deschidere: Curtea Constituțională a României în componența ei din decembrie 2025
