În organizarea Primăriei orașului Întorsura Buzăului și a Căminului Cultural din satul Brădet, sâmbătă seara a fost organizată prima ediție a Balului Portului Popular din localitate.
După ce unii dintre ei au fost prezenți, în urmă cu două săptămâni, la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului, întorsurenii, și nu numai, nu s-au lăsat prea mult așteptați și au venit să petreacă împreună, cu muzică și dans, o seară așa cum oamenii frumoși din această zonă știu să o petreacă. Alături le-a fost și prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, precum și primarul orașului, Leca Băncilă și viceprimarul Ștefan Platon.
„Să scoatem din lada de zestre staiele populare și să le aducem la rang de gală, acolo și așa cum le stă bine! ”
În discursul de început, Costică Oltean, directorul Căminului Cultural din satul Brădet, Întorsura Buzăului a menționat : „Portul și obiceiurile, cântecul și dansul popular își au rădăcini străvechi pe meleagurile întorsurene. Alături de izvoarele nescrise ale istoriei, cântecul și dansul popular au perpetuat în timp caracteristici definitorii, atât ale vetrei strămoșești cât și ale acelor care au viețuit pe aceste locuri. În același timp, folclorul exprimă gândirea și sentimentele unui popor, trăirea lui, este, am putea spune, viața și sufletul românului.
Prin cântec, dans și prin costume populare, întorsurenii își exprimă chiar identitatea lor, de veacuri. Dansurile și cântecele locului reprezintă cartea lor de vizită, tradiția vie care se păstrează și se transmite mai departe. (…) Avem un folclor atât de frumos, de variat și de original, încât este păcat să se stingă, încet-încet. Trebuie să facem ceva, fiecare acolo unde și cât poate, pentru a perpetua folclorul prin orice mijloace, pentru a-l transmite generațiilor viitoare. Să scoatem din lada de zestre staiele populare și să le aducem la rang de gală, acolo și așa cum le stă bine! ”
[nggallery id=95]
Ceea ce dă unitatea poporului român sunt câteva elemente esențiale : Carpații- vatră și inima neamului românesc, balada Mioriței și Nedeia.
Prezent la Balul Portului Popular de la Brădet alături de membrii corului Voievozii Munților din Vâlcele, preotul Ioan Tămaș Delavâlcele s-a adresat celor prezenți cărora le-a spus, printre altele, că „ceea ce ne unește pe noi, ceea ce dă unitatea poporului român sunt câteva elemente esențiale : Carpații-vatră și inima neamului românesc, balada Mioriței și Nedeia. (…) Drama este că satul românesc nu mai produce valori- satul trebuie să producă valori, noi trebuie să luptăm pentru a produce valori. Acela nu e român care nu s-a apropiat de Coloana infinitului, nu a mângâiat Pasărea măiastră, nu s-a așezat la Masa tăcerii și acolo, în taină, nu s-a gândit la Mama mioritică și la Ciobanul mioritic. Sunteți mândri și frumosi! Cu Dumnezeu înainte! ”
Nu am pierdut spiritul acelui ÎMPREUNĂ!
Cu un discurs plin de emoție și de adevăr, pimarul orașului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă a încercat să evidențieze importanța păstrării acelor lucruri care ne definesc ca neam, ca țară: tradiție, folclor și mai ales port.
„Cert este că Dumnezeu ne-a așezat pe noi, ca neam, într-un spațiu rânvit de prea mulți, o cale de trecere între două lumi- Asia și Europa. Au trecut pe aici multe seminții, au distrus ce clădeam azi, ei distrugeau mâine. Așa se face că civilizația noastră este una de pământ. Poate mulți nu văd, dar am să vă spun că este cea mai frumoasă construcție pe care am făcut-o noi! Cu toate rele pe care le-a descărcat istoria în capul nostru, noi am rămas aici. Acesta este lucrul cel mai frumos, am rămas aici de peste 2000 de ani: ne-au îngenunchiat, am luat-o de la-nceput, am construit, am luat-o de la-nceput, căci așa a vrut Dumnezeu, să ne-ncerce. Suntem puternici, suntem niște norocoși! Fac raportare la ceea ce înseamnă Occidentul astăzi- o lume bântuită de singurătate, o lume în care fiecare trăiește pentru el, și a pierdut spiritul acelui ÎMPREUNĂ, spiritul comunitar. Noi nu l-am pierdut! Chiar dacă cu întârziere, rostul major al acestei întâlniri este de a recupera ideea de a fi împreună și de a păstra lucruri pe care ceilalți nu le mai au- adică tradiție, folclor și mai ales port. Astăzi, când toată lumea pune accent pe produse de firmă, faptul că o comunitate afișează cu mândrie portul românesc, originile sale, înseamnă că mai avem resurse, căci, în bătălia pentru viitor, avem nevoie de repere, repere pe care ceilalți nu le mai au. Noi nu le-am pierdut, le-am trecut puțin în spate, dar avem puterea să recuperăm și vom face acest lucru! ”
O primă ediție reușită
Odată discursurile fiind încheiate, a început balul. Pe parcursul serii, cei prezenți au urmărit programul artistic susținut de trei suite ale Ansamblului „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului, Corul bărbătesc „Pădurenii” din Barcani, Corul „Voievozii Munților” din comuna Vîlcele și binecunoscul interpret de muzică populară Ion Brie Tohănean .
Tineri sau mai puțin tineri, toți participanții la Balul Portului Popular de la Brădet-Întorsura Buzăului au demonstrat că știu să danseze dansurile noastre populare din străbuni și să se bucurie, împreună, de organizarea acestui eveniment.
La final, după ce a scăpat în totalitate de emoțiile organizării balului, directorul Căminului Cultural, Costică Oltean, a declarat: Sunt mai mult decât mulțumit de reușita organizării primei ediții a Balului Portului Popular de la Brădet, Întorsura Buzăului. Mă bucur că au răspuns invitației noastre și au fost prezente 235 de persoane- marea lor majoritate îmbrăcate în frumoase costume populare- din Brădet-Întorsura Buzăului, Barcani, Sita Buzăului, Vâlcele, Sfântu Gheorghe, Prejmer și Brașov. Vă așteptăm cu drag la o nouă ediție, anul viitor! ”
Maria Graur . .
