Cunoscut şi respectat de către toţi credincioşii ortodocşi, constituind o perioadă de reculegere şi reţinere ce precede Sfintele Sărbători Pascale, Postul Mare este cel mai lung şi mai sever de peste an şi durează un mai puţin de şapte săptămâni.
El începe în 2015 mai devreme ca în alţi ani, mai exact astăzi, 23 februarie, şi se încheie în Noaptea Învierii, pe 11 aprilie.
Încercare grea pentru credincioşi
Potrivit calendarului ortodox Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și este cel mai aspru dintre toate cele patru perioade similare importante. Oamenii mai numesc cu respect acest interval sacru şi Postul Mare sau „Al patruzecimii” („Quadragesima”), el întinzându–se pe durata a patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Postul reprezintă abţinerea parţială sau totală în scop religios-moral de la consumul unor alimente şi băuturi alcoolice. Această reţinere alimentară nu este însă primordială faţă de abstinenţa ce vizează pofte lumeşti, patimi, fapte rele, gânduri necurate, ceea ce înseamnă ca Postul adevărat trebuie să fie atât sufletesc cât şi trupesc.
Acest răstimp aparte din viaţa închinătorilor este de origine divină, fiind practicat din timpuri imemoriale şi întâlnit la toate religiile importante.
Urmează o lungă perioadă de cumpătare şi restricţii
Ieri a fost o zi mai specială, Lăsata Secului de brânză, când s-au mai putut mânca anumite bucate „de dulce”, pentru că începând de astăzi, 23 februarie credincioşii intră într-o perioadă mai lungă de cumpătare şi restricţii alimentare şi de altă natură. „Potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul şi îl înalţă”, spunea cu înţelepciune în îndemnurile sale vestitul Ioan Gură de Aur.
De aceea mulţi semeni au făcut mici agape, s-au înfruptat din anumite bunătăţi, au consumat şi băuturi alcoolice, ştiind că până la Paşte sunt multe săptămâni de restricţii autoimpuse. De fapt, dacă ne gândim bine, reţinerea de la ingurgitarea unor produse alimentare, renunţarea la consumul de tării şi alte licori, într-un cuvânt abstinenţa din toate punctele de vedere nu fac decât bine organismului, multe persoane (de ambe sexe) aştepând chiar cu nerăbdare acest interval sacru de curăţire trupească şi reînnoire spirituală.
« Toiagul de drum » al părintelui Arsenie Boca . .
Înţeleptul părinte Arsenie Boca, pentru care tot mai mulţi oameni manifestă un adevărat cult, cumpărându-i şi cititindu-i cărţile dar şi mergând în pelerinaj la mormântul său şi spunea: ,,Rostul Postului este înfrânarea patimilor şi subţierea minţii pentru a spori în noi Duhul Sfânt, care ne descoperă căile Mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari pe care le are Dumnezeu cu Omul. El este un… toiag de drum prin această viaţă cu trup pieritor, spre veacul viitor, spre Împărăţia lui Dumnezeu.”
Am avut şansa de a-l vedea şi asculta pe acest adevărat Sfânt al Bisericii române pe când se afla la Sâmbăta, lângă Făgăraş, impresionându-mă cum oficia, ca şi numărul uriaş de oameni ce veniseră să ia parte la Slujbă.
Interpretări diferite
În zilele noastre unii concetăţeni care mai rar se duc la biserică socotesc că perioada ce urmează reprezintă în mod simplist doar un regim alimentar forţat, bun la…slăbit, un fel de dietă generalizată utilă la sănătate şi înfrumuseţare!
Până la urmă, nu-i rău nici aşa dacă priveşti lucurile, decât nimic…Din păcate, unii exagerează importanţa ascetismului alimentar, punându-l pe primul plan în detrimentul obligaţiilor duhovniceşti. Da, este bine să ne curăţim trupul prin renunţarea la excese gastronomice şi bahice, abandonând (măcat temporar) viciile. Numai că prioritare ar trebui să devină de acum înainte normele spirituale, pocăinţa, rugăciunile. Măcar până la Sfintele Paşti credincioşii au datoria să renunţe la meschinările cotidiene, la răutăţi, intrigi, discuţii, conflicte, bârfe şi neînţelegeri cu rudele, vecinii, colegii, semenii.
Plastic se exprimă părintele Nicolae , din Zagon, când ne spune că important nu este atât ce bucate introduci în gură, ci mai cu seamă ce scoţi pe acolo: vorbe grele, sudalme, măscări. Postul înseamnă smerenie, cumpătare, împăcare de sine şi cu ceilalţi.
Scopul Postului este armonizarea fiinţei noastre, întru materia şi spirit, urmând ca ambele să se afle într-un echilibru stabil. Ascetismul nu trebuie în nici un caz forţat, impus din afară. Este bine să constituie un act firesc, natural. Treptat vom ajunge la o treaptă superioară de înţelegere a esenţei vieţii, de conştientizare a propriei fiinţe. Este important ca măcar o lună şi jumătate să ne abţinem de la fapte rele, de la rostire unor injurii, de a jigni.
Prin Post ne putem purifica, devenid mai toleranţi, mai îngăduitori cu cei apropiaţi, cu ceilalţi oameni.
De reţinut
Cititorii noştri ar fi bine să reţină că există două forme de abstinenţă: Postul aspru, pe de-o parte, şi cel normal, pe de alta. Pentru prima categorie Biserica recomandă ca astăzi, luni, 23 februarie şi mâine, marţi, 24 februarie, credicioşii care sunt sănătoşi, în putere, neavând interdicţii şi recomandări medicale să ţină Post complet, sever.
Persoanele celelalte, vârstinicii (peste 60 de ani), copiii, bolnavii, care totuşi ţin să respecte datinile pot numai ajuna, adică li se îngăduie să mânce pâine şi bea apă doar seara, după Apusul Soarelui. Aceeaşi regulă se impune şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de Post, adică luni, marţi şi miercuri, dar şi pentru ultimele două, respectiv vineri şi sâmbătă.
În a treia zi din această săptămână, miercuri, 25 februarie, se ajunează până seara. În toate celelalte zile din Postul Paştelui 2015 se mănâncă o singură dată pe zi, iar sâmbăta şi duminca de două ori pe zi, cu excepţia zilelor de dezlegare. De menţionat că această variantă este specifică Postului aspru. În Postul comun se mâncă la orele obisnuite, dar numai bucate îngăduite, adică nu carne, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime.
Există în lunga perioadă de reţinere câteva date când este permis consumul peştelui, untdelemnului şi vinului. Dezlegări la vin şi untdelemn în acest Post vor fi pe 24 februarie (Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul), pe 9 martie (Cei 40 de mucenici), în 24 şi 26 martie (înainte şi după Buna Vestire),
Dezlegări la peşte sunt în 25 martie (de Buna Vestire) şi pe 5 aprilie, de Florii.
Obiceiuri şi superstiţii legate de Postul Mare
În lumea satului exista, pe vremuri, convingerea că în Post nu e permis să se consume « de dulce », deoarece astfel sunt provocate spiritele…malefice ! Nenea Vasile Bularca, din Sita Buzăului, gospodar octogenar, trecut prin viaţă şi necazuri, îşi aminteşte că potrivit tradiţiei tinerii ce urmau să aibă un copil trebuiau să postească sever înaintea naşterii noului vlăstar al familiei, pentru ca acesta să vină pe lume sănătos la trup şi curat la suflet. De asemenea, era obiceiul în vechime ca în perioada de doliu rudele să postească, împiedicând astfel sufletul pribeag al mortului să intre în corpul celor rămaşi pe pământ…
La Hăghig am întâlnit o altă superstiţie, legată de această dată de curăţirea veselei. În prima zi a Postului Mare este aşa-numita „Luni curată”, când oalele şi farfuriile cu care s-a mâncat până atunci se cer spălate cu leşie, deoarece s-au « spurcat de…dulce ». Ele se depozitează undeva separat şi nu se mai folosesc decât după Paşte.
Tot acum se crede că bărbaţii care beau apă din zăpada topită, rămân teferi la trup şi ageri la minte. De asemenea, gospodinele superstiţioase spală simbolic pe jos cu o astfel de apă, alungând în felul acesta duhurile rele din casă. Luni era şi ziua când babele satului faceau, pe timpuri, farmece şi vrăji.
Tuturor, vă dorim un Post cât mai uşor!
Horia C. Deliu
