În mijloc de săptămână, mai precis  astăzi, 21 mai 2015,  vom cinsti trei evenimente importante, fiecare având o semnificaţie specială, religioasă sau laică: Înălţarea Domnului, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Ziua Eroilor.

 

 Înălţarea Domnului sau Ispasul

       La 40 de zile după Înviere  se cinsteşte Înălţarea Domului, care în popor  se numeşte  şi  Ispas.  Minunatul eveniment al  ridicării la Cer are o semnificaţie deosebită atât  ca fenomen în sine, cât şi ca expresie a preamăririi  Mântuitorului, ce a ajuns să stea în dreapta lui Dumnezeu. Învingând moartea, Iisus a început un nou mod de existenţă, pe care l-a împărtăşit  şi aleşilor săi. Iar  de  această  sfântă minune ne bucurăm cu toţii an de an  mereu într-o zi joi, când natura se află în  plenitudinea ei.

     Spiritualitatea Înălţării se întemeiază pe speranţă. Creştinii privesc la Casa cerească ce-i aşteaptă, trăind încă pe Pământ în realitatea lumii noi în care domneşte Hristos, consideră părintele Gh.  Pintilie, ce oficiază la Biserica ortodoxă din satul românesc Păpăuţi.

       Ne bucurăm să descoperim tradiţii, obiceiuri ce încă se mai păstrează în anumite locuri,  în mici aşezări rurale, cum ar fi de exemplu  datina numită Moşii de Ispas. Asta înseamnă ca  pe porţile caselor  şi pe crucile mormintelor sunt agăţate  crenguţe verzi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean, ne spune folcloristul Ioan Paler, din Vâlcele,  vechiul  nostru colaborator de specialitate, pentru  omagierea persoanelor dragi, vii sau plecate dintre noi.

    Sărbătoare foarte veche,  Înălţarea la Cer constituie punctul final al ciclului declanşat după  Sf. Paşti. Nota dominantă a acestui prag o constituie orfandele funerare, precum şi practicile apotropaice de alungare a spiritelor malefice.

   Data de 21 mai poate fi considerată  un apogeu al primăverii,  al Paradisului verde, de aceea  tinerii participă pe alocuri  la aşa-numita  „bătaie cu leuştean”. Aceste  datini străvechi se găsesc în Colindele de Ispas.

    Acum este celebrat  şi un al treilea …Paşte, „cel al cailor”, despre care se face pomenire de multe ori în vorbirea curentă, fără a se cunoaşte exact de unde provine.  De fapt este  un blestem  al Maicii Domnului adesat acestor  necuvântătoare,  pentru că au necăjit-o azunci când l-a adus pe lume pe  pruncul Iisus.

    În dimineaţa de astăzi se ţine o Slujbă importantă în biserică, iar apoi credincioşii   fac pomeni pentru sufletele morţilor: împart pachete ce conţin pâine  poaspătă (azimă), brânză, ceapă verde şi băutură (rachiu). Există o superstiţie potrvit căreia  în această zi se înalţă la cer sufletele şi e bine să aibă… merinde de drum.

    Din ziua de Paşti şi până  de Ispas  oamenii se salută cu formula clasică  „Hristos a Înviat”, răspunzându-se: „Adevărat a Înviat“. Numai astăzi  formula  de bineţe se modifică. Se spune  „Hristos s-a Înălţat” şi se răspunde „Adevărat s-a Înălţat“.

Sfinţii  Ctin şi Elena

      Trecând la cea de-a doua Sărbătoare, să spunem că tot azi Credincioşii  prăznuiesc  în mod tradiţional la dată fixă, pe 21 mai,  pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.  Această dată este foarte importantă, deoarece  în anul 313  împăratul Cons­tantin i-a eliberat pe creştini de sub tirania păgână, dând vestitul Edict de la Mediolanum, întreaga sa conduită – la povaţa  mamei sale, Elena – fiind  una de protectorat faţă de noua religie.

   Împăratul Constantin cel Mare (272-337) a devenit  nu numai eliberatorul credincioşilor, ci şi protectorul lor, câştigând faima de pri­mul împărat din istorie  care  a crezut cuvintele şi  învățăturile lui Isus Hristos. Mereu povăţuit de bine  de  mama sa,  a promovat  în funcţii de conducere oameni care credeau în Mântuitor, dând astfel un puternic semnal supuşilor în legătură cu noua orientare religioasă ce  va cuceri mulţi adepţi.

    Convertirea la creştinism a lui Constantin  s-a petrecut într-un mod miraculos.  Înaintea unei mari bătălii contra  împăratului Ma­xenţiu (care îi prigonea pe închinători) a visat că pe cer apare Crucea lui Hristos, sub forma unor stele luminoase şi deasupra ei scria în latină „Instinctu Divinitatis”, adică „Inspiraţie Divină”. Era un  anunţ magic că va învinge.

    Când s-a trezit a doua zi, a ordonat ca pe coifurile şi pe armurile soldaţilor să fie desenate semnul crucii şi monograma lui Iisus. Încrezător în acest mesaj divin, Constantin cel Mare a învins oastea lui Maxenţiu, alcătuită din 150.000 de luptători, deşi el avea numai  20.000 de soldaţi. A fost un prim şi mare semn, care l-a marcat pentru tot restul vieţii.

  Ajuns împărat, Constantin a înapoiat bunurile confiscate creştinilor, făurind un sistem unitar pentru îngrijirea bătrânilor, orfanilor şi a celor săraci.

      Constantin cel Mare a rămas vestit în istoria creştinismului şi prin convocarea primului Sinod Ecumenic în anul 325  la Niceea, aproape de locul pe care împă­ratul a ridicat cetatea care îi poartă nu­mele – Constantinopol.

      Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ctitori ai unor importante lăcaşe de cult, precum Biserica Învie­rii de la Ierusalim, dar şi ai altor biserici  de la Roma, Nicomidia şi Antiohia.

    Să ne referim puţin şi la  Sfânta Elena, mama împăratului. Ea a fost considerată  un model matern,  care şi-a crescut şi educat fiii în credinţa şi dragostea faţă de Mântuitor,  fiind mereu călăuzită de semnul crucii. Se ştie în acest sens că Sf. Elena a mers la Ierusalim  pentru a  găsi chiar ea Crucea pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos. A găsit-o pe Golgota  în 14 septembrie 326 şi a îndemnat  populaţia să ridice pe acel loc o biserică. De altminteri, cu banii ei şi la insistenţele sale s-au  înălţat multe aşezăminte religioase, îndemnându-l şi pe fiul său, Constantin, să procedeze la fel.

    De aceea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt reprezentaţi totdeauna în iconografie alături de cruce. Ca semn al importanţei acesteia în viaţa lor, simbol al jertfei şi al iubirii pentru Mântuitor.

    În tradiţia populară, marea Sărbătoare pe care o evocăm este numită şi Constandinul Puilor.  Se spune că de acum încolo păsările cerului îşi învaţă  puii  să zboare, ne-a povestit moş Ion Bularca, din Floroaia. Dacă  de Dragobete, pe 14 februarie,  a început sezonul de zidire a cuiburilor şi de împerechere, zburătoarele au acum puii mărişori, venindu-le sorocul  să  se avânte singuri  spre înaltul cerului.

    Data de 21 mai este importantă  pentru lucrătorii ogoarelor. Azi nu este îngăduit a se lucra pământul. Celor care, totuşi, muncesc la câmp în această zi, potrivit  superstiţiei,  li se va  distruge recolta.

   În trecut exista şi un alt obicei în rândul gospodarilor: pentru a preîntâmpina ciugulira strugurilor de către grauri, podgorenii  nu lucreau nici ei în această zi importantă.

      Nenea Vasile Cojan, din Voineşti, îmi povestea cândva  despre anumite  tradiţii, unele  demult uitate.  Păstorii  hotărau  de Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. Totodată, laptele de la oile fiecărui gospodar era măsurat, spre a nu apărea discuţii ulterioare, iar cantitatea  era însemnată pe un răboj.

   Se practicau şi anumite ritualuri arhaice pentru protejarea ciobanilor, a oilor şi stânelor. În unele cătune se aprindeau în ajun pe dealuri „focuri vii”,  în speranţa că ele vor alunga duhurile malefice care dijmuiesc laptele  oilor.

     „Măsura oilor”, numită  pe alocuri şi „sâmbră” reprezintă un obicei românesc  din vechime şi se mai practică  în unele zone montane şi vizează  estimarea cantităţii de lapte şi  brânză pe care proprietarii le pot obţine.  Numai că în prezent s-a optat pentru un păstorit local,  mai economic din punct de vedere financiar, iar turmele se deplasează la păşune  pe distanţe mici,  între  sat şi stână.  În trecut obiceiul cu pricina avea loc la o dată fixă, în prima decadă a lunii mai.

     Pe 21 mai  este Ziua onomastică a circa 1,8 milioane de români ce poartă prenumele celebre.  Sunt în jur de 745.000 de bărbaţi care se numesc Constantin, existând o mulţime de derivate pentru ambele sexe. Vă prezentăm  o listă a lor  în ordine alfabetică: Codin, Codina, Constanţa, Constantina, Constanţiu, Costache, Constandin, Costas, Costea, Costel, Costeluş, Costin, Costică, Costi, Dina, Dinica, Dinu,Tanţa, Tănţica,Ticu,Tina,Tinel, Tinu, Titel, Titi. Iată acum derivate de la prenumele Elena: Ela, Elenca, Eleonora, Eli, Helena, Ileana, Ilenuş, Ilenuţa, Ilinca, Leana, Lena, Leni, Lenuş, Lenuţa, Lina, Nora, Nuţa, Nuţi.

    Tuturor le dorim La Mulţi Ani!, sănătate, bucurii şi împliniri, alături de cei dragi.

 

Ziua Eroilor

    Tot acum se serbează în România şi alt eveniment – Ziua Eroilor.  Ca atare, autorităţile  organizează Ceremonii de depunere de coroane şi jerbe de flori  cu sprijinul şi participarea  garnizoanelor militare locale, a unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi al altor organizaţii neguvernamentale. Au loc, de asemenea,  adunări şi programe  seciale de  Comemorare a Eroilor României  la marile mausolee, precum şi la cimitirele de onoare.

    Pe plan extern, reprezentanţele diplomatice ale României vor organiza acţiuni de cinstire a memoriei eroilor români căzuţi şi înhumaţi pe teritoriul altor state.

. .

000

   Să ne bucurăm de aceste trei evenimente, stimaţi cititori, şi să le cinstim cu respect şi demnitate, aşa cum se cuvine.

                                                                                            Horia C. Deliu

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail