Soarele încă blând, cerul senin, trilurile vesele ale păsărelelor și mirosul proaspăt al naturii renăscute ne îmbie la drumeții sau la ieșiri la iarbă-verde. Este minunat să ne bucurăm de toate acestea, dar trebuie să avem în permanență în vedere siguranța noastră. Vremea caldă s-a instalat deja de câteva săptămâni bune, iar odată cu ea au ieșit din hibernare reptilele, inclusiv cele veninoase!
La noi în țară sunt documentate, în acest moment, zece specii de șerpi, dintre care trei de vipere. Este binecunoscut faptul că vipera este un șarpe veninos, al cărei mușcătură poate pune în pericol viața omului. Este însă important de știut și faptul că viperele preferă să își folosească veninul pentru a-și captura prada, nu să îl irosească pe oameni, motiv pentru care, atunci când sunt surprinse ori se simt încolțite, ele aplică uneori o „mușcătură seacă”, de avertisment, care nu conține venin.
Potrivit biologului Farkas Levente, în România se pot întâlni trei specii de vipere: Vipera ammodytes, cunoscută sub denumirea populară drept „vipera cu corn”, Vipera ursinii, sau „vipera de stepă” și Vipera berus, sau „vipera de munte”, cea mai răspândită specie și singura care trăiește în județul Covasna. Dintre cele trei specii, cea mai periculoasă este vipera cu corn, întrucât aceasta are cele mai mari glande de venin și injectează cea mai mare cantitate de substanță în timpul mușcăturii. Acest șarpe poate fi întâlnit în zona Munților Apuseni, în Câmpia Banatului, precum și în Dobrogea, deci persoanele care plănuiesc excursii în natură în aceste zone, ar putea să surprindă vipere cu corn încălzindu-se la soare pe pietre. Vipera de stepă este mai puțin răspândită în țara noastră, putând fi întâlnită numai în nordul Moldovei, în nordul Dobrogei și în zona central-nordică a Munților Apuseni.
Denumită popular și „năpârcă” (în mod eronat, deoarece năpârca este de fapt o specie de șopârlă fără picioare), vipera de munte, cea care poate fi întâlnită și la noi în județ, are un venin hemotoxic (distruge hematiile și țesuturile cu care vine în contact) și citotoxic (cu efect toxic asupra unor celule) destul de puternic. Aceasta este, însă, mai puțin periculoasă decât celelalte specii de șerpi veninoși de la noi din țară, prin cantitatea mică de venin pe care o inoculează.
„Cel mai periculos este un șarpe care năpârlește pentru că nu vede și atacă din instinct. S-au scris cărți întregi despre legende cu șerpi care fugăreau oameni. Nu este cazul șerpilor din România.”, a precizat Farkas Levente. Este adevărat că viperele pot sări pentru a ataca, dar numai dacă sunt ațâțate, iar viteza lor este mai mare decât viteza normală de reacție a omului, motiv pentru care este indicat ca atunci când întâlnim o viperă, să ne îndepărtăm, fără a face mișcări bruște. Viperele pot năpârli de până la patru ori pe an, în funcție de vârstă – puii năpârlesc mai des, deoarece au un ritm de creștere mai rapid decât adulții. De asemenea, șerpii tineri sunt mai periculoși, întrucât aceștia nu știu încă să dozeze cantitatea de venin și injectează mai multă substanță decât adulții. „După hibernare veninul lor este mai concentrat deci poate fi mai periculoasă mușcătura. Șerpii sunt animale timide, deci dacă simt vibrațiile pașilor, se ascund.” Perioada de hibernare a viperei de munte este, de regulă, între lunile noiembrie și februarie, însă, în funcție de temperaturi, ea poate fi activă, în mod excepțional chiar și în afara acestui interval.
„Schimbările climatice influențează și schimbă ciclul de hibernare și reproducere al șerpilor. Schimbările prea drastice sau pe termen prea scurt duc la efecte dezastruoase în privința adaptării și reproducerii speciilor. De asemenea, schimbările artificiale cauzate de om pe deal, câmpie și zona muntoasă (chiar și în anumite zone protejate) conduc la dispariția, uneori endemică (permanentă, într-o anumită regiune – n. red.) a speciei respective de șerpi.”, a mai adăugat Farkas Levente.
Cum deosebim un șarpe veninos de unul neveninos
Exemplarele foarte tinere de șerpi neveninoși tind să imite aspectul reptilelor veninoase, acest mimetism funcțional ajutându-i să supraviețuiască în cea mai vulnerabilă perioadă a vieții lor.
„Deosebirea șerpilor veninoși de ce neveninoși se face prin deosebirea formei capului (mai mult triunghiulară cu <<fãlci>> mai mari, datorită glandelor de venin) și coada care se subțiază dintr-o dată, în timp ce la șerpii neveninoși, grosimea acesteia scade treptat. Niciodată nu trebuie să facem deosebirea prin culoare sau forma desenelor.” Coloritul viperei de munte poate varia foarte mult, de la gri, la neagră, roșiatică ori maronie, putând fi cu ușurință confundată cu alte specii, nepericuloase. De asemenea, tiparul binecunoscut, cu romburi, poate fi întâlnit la alți șerpi neveninoși. Cea mai simplă și mai sigură metodă de a deosebi un șarpe veninos de unul neveninos, este forma pupilei: la vipere aceasta este întotdeauna verticală, în timp ce la șerpii neveninoși pupila este, de regulă, rotundă.
Cum putem evita o mușcătură de șarpe
Aceste reptile târâtoare sunt de regulă timide și încearcă să se retragă din calea omului. Totuși, pasionații de drumeții, în special în zone stâncoase, pot da nas-în-nas cu o viperă care își face siesta la soare. Dacă nu puteți evita aceste zone, este indicat să fiți echipat corespunzător în timpul plimbărilor prin teritoriile unde ați putea întâlni vipere, și anume cu încălțăminte adecvată pentru astfel de zone, în nici un caz cu teniși, sandale ori adidași. În timpul ieșirilor cu cortul, este indicat ca acesta să fie ținut închis, iar înainte de a merge la culcare, este bine să verificați și sub cort, pentru a nu vă așeza pe un șarpe care și-a găsit adăpostul fix acolo.
Specialiștii mai recomandă să efectuați permanent un control vizual al zonei în care urmează să pășiți; să nu ridicați pietre mari decât după ce, în prealabil, ați efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt șerpi; dacă intrați într-o zonă cu vegetație înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeței solului, loviți ușor vegetația cu un băț, astfel șarpele va fugi din calea dumneavoastră.
Primul ajutor în caz de mușcătură
Nu toate mușcăturile de viperă sunt periculoase, motiv pentru care administrarea serului antiviperin se face numai de către personal specializat, îndeosebi atunci când există simptome ale mușcăturii veninoase. „Sunt diferențe mici, aproape nesemnificative între mușcătura de șarpe veninos sau neveninos, care nu poate fi chiar identificat sau deosebit clar. În cazul mușcăturii veninoase se pot vedea clar cele doua punctulețe roșii (pe unde au pătruns colții veninoși) iar zona se umflă repede.”, a precizat Farkas Levente.
Și Salvamont România se implică în informarea populației asupra pericolului pe care îl reprezintă viperele, pentru iubitorii de ieșiri în natură: „Întâlnirile cu şerpii pe munte devin din ce în ce mai dese şi în cele mai nebănuite locuri. Trei sferturi dintre muşcăturile de şarpe apar la persoanele care prin proprie decizie ating şerpi şi sunt imprudente. Şerpii veninoşi nu ataca decât atunci când sunt atacaţi sau surprinşi. (…) Semne ale muşcăturii de viperă: durerea acută, tumefierea (umflarea) zonei afectate, două înțepături mici la distanță de cca un centimetru una de cealaltă, semiconştienţa, alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale.”
În cazul unei mușcături de șarpe, este important să încercați o descriere cât mai exactă a animalului, întrucât administrarea inutilă a serului antiviperin poate avea efecte adverse destul de periculoase.
Efectele unei mușcături de șarpe veninos variază în funcție de vârsta, condiția fizică și starea de sănătate a victimei.
Primul ajutor în cazul atacului unei vipere presupune, în primul rând, calmarea victimei și evitarea unui acces de panică, pentru că acesta îi poate înrăutăți situația. Întindeți pacientul într-un loc cu umbră, liniștit, reduceți pe cât posibil factorii cauzatori de stres. Curățați locul mușcat cu apă și săpun, pentru a evita suprainfectarea rănii. Transportați pacientul la cel mai apropiat spital.
Ce NU trebuie făcut în cazul mușcăturii de șarpe:
- Nu ignorați întâmplarea – deși majoritatea mușcăturilor pot fi nepericuloase, veninul de viperă are o acțiune rapidă, iar viața vă poate fi pusă în pericol real
- Nu consumați alcool, cafea, sau energizant. Cafeaua sau orice alt excitant pot crește pulsul, așa că veninul va ajunge mai rapid la organe vitale.
- Nu încercați să extrageți veninul prin stoarcere, cu dispozitive de vidat sau orice alte metode. Veninul se răspândește în organism foarte rapid, nu rămâne în zona mușcăturii, deci tot ce ați face prin aceste acțiuni ar înrăutăți starea zonei mușcate.
- Nu aplicați nici un fel de garou: rămas într-o zonă restrânsă din organism, veninul, chiar și în cantitate mică, va distruge țesuturile din jur, necrozându-le, ceea ce poate duce la complicații medicale grave. Răspândirea în organism a veninului va duce la o diluare a acestuia, fiind astfel redus riscul de leziune a țesuturilor.
- Nu folosiți pentru dezinfectarea zonei alcool sanitar, apă oxigenată sau alte substanțe folosite în mod uzual în acest scop, ci numai apă curata și săpun.
Serul antiviperin
„Serul se obține prin administrarea în doze mici a veninului la cai. Animalul dezvoltă imunoglobulinele care sunt transformate apoi în ser.”, a precizat biologul Farkas Levente.
Din cauza faptului că serul antiviperin se degradează în circa 4 – 6 luni, în funcție de produs, rezervele de ser trebuiesc reîmprospătate în mod obligatoriu o dată la 4-6 luni, ceea este destul de costisitor pentru unitățile medicale. Managerul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe, Andras Nagy Robert a declarat pentru „Mesagerul de Covasna” că „Bazându-ne pe statistica anilor precedenți, avem o cantitate suficientă de ser antiviperin, care este în termenul de valabilitate. Întotdeauna am avut o grijă deosebită față de acest lucru.
S-a pus în discuție, în cadrul Centrului Judeţean pentru Protecţia Naturii şi Salvamont Covasna ca și salvamontiștii de la noi din județ să intre în posesia unei cantități de ser antiviperin, având în vedere riscul constant la care aceștia se supun, în timpul deselor ieșiri în zone populate cu vipere.
Directorul instituției, Leonid Moscviciov a declarat că în acest moment, serviciul de salvamont Covasna nu dispune de ser, însă „vom face niște demersuri pentru a-l obține, dar este o problemă mai delicată, întrucât acestea expiră repede”.
Și Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Géza” va intra în curând în posesia unui stoc nou de ser antiviperin, după cum a precizat managerul instituției, Monica Sporea: „Anul trecut am avut acest vaccin, chiar am fost printre puținele unități spitalicești care au deținut doze, dar între timp acestea au expirat. Anul acesta nu s-a comandat încă, dar vom reînnoi stocul.”
„Salvamont România vă îndeamnă la multă atenție și responsabilitate când sunteți pe munte, întotdeauna puteți fi expuși unui factor de risc, mai mult sau mai puțin identificat, evaluat sau înlăturat!” – se arată pe pagina oficială a instituției.
Oana-Mihaela Costache
