Foto: Silviu Ipătioaei- M.d.C
E vară și e bine. E anotimpul bucuriei și plenitudinii sufletești. E vremea să părăsim pentru un timp birourile și locuințele din orașele aglomerate și zgomotoase și să începem escapadele la mare și la munte, să ne lăsăm cuprinși de feeria anotimpului însorit, încărcându-ne „bateriile” cu noi energii dăruite cu generozitate de mama natură.
Dar ce trist! Și ce revoltător, când vezi ce lasă turiștii noștri prin locurile pe unde s-au așezat un timp „la iarbă verde” pentru a se relaxa! Ce priveliște dezgustătoare: peste tot hârtii, peturi, resturi de mâncare și tot felul de obiecte azvârlite la voia întâmplării, de parcă posesorii lor au lipsit mereu de la orele de igienă și educație civică ori de la sfaturile părinților, de a păstra curățenia; gradul lor de civilizație se măsoară în lipsa de bunăcuviință și de respect față de mediul înconjurător. Desigur, ne referim doar la o anumită categorie de cetățeni certați cu ordinea și curățenia. Probabil că aceștia fac la fel și acasă. Și atunci de ce ne-am mira că din când în când ne parvin știri despre incendii provocate de neglijență, când omul, prea obosit de băutură, a adormit cu țigara aprinsă în mână? Acest tip de om oricum este obișnuit să presare scrumul la întâmplare prin toată casa, scrumiera fiind un obiect de decor, neputând fi cărată peste tot. Ba unii chiar și atunci când ies „la pădure” își aruncă chiștoacele la nimereală, nepăsându-le de ce se poate întâmpla în urma lor.
Noi nu vorbim aici despre spațiile special amenajate pentru turiști, unde există anumite reguli, și coșuri de gunoi, ci despre cei care își aleg locuri de weekend pe malurile unor râuri ori la marginea pădurilor, unde consideră ei că nu-i vede nimeni dacă aruncă mizeria direct în natură, în loc s-o strângă într-o pungă și s-o ducă la un container. Asemenea oameni fac la fel și în orașele sau comunele unde trăiesc, și chiar în propriile gospodării. Dar acest aspect al civilizației noastre ține de educație și este greu de eradicat, manifestându-se ca o boală care se ține scai de om, însoțindu-l în toate drumurile lui: pe stradă, în mijloacele de transport, în parcuri, în localuri publice, pentru că obiceiul prost învățat de acasă devine treptat un „mod de viață”.
Ar fi bine să-i poți educa pe oameni prin vorba bună și înțeleaptă, însă unii nu știu decât de teamă, de exemplu, de teama unei amenzi usturătoare atunci când greșesc aruncând pe stradă ambalajul unor produse alimentare pe care le consumă, chiștocul unei țigări, paharul de plastic din care beau cafeaua, șervețelul cu care au ținut gogoașa ori plăcinta, și multe altele, chiar și articole vestimentare. În țările mai civilizate se dă amendă chiar și pentru scuipatul pe jos, obicei care mai e perpetuat pe la noi de cei insuficient educați.
În acest context, e lăudabil faptul că în ultimii ani autoritățile au înăsprit sancțiunile împotriva celor certați cu legea și cu bunul simț și sperăm că în viitor își vor schimba și românii atitudinea față de mediul în care își duc existența, căci un mediu poluat înseamnă o viață nesănătoasă.
Și mai înainte de a-l critica pe Donald Trump pentru intenția lui de a retrage SUA din Acordul de la Paris, e bine să ne uităm în ograda noastră și să îndreptăm lucrurile dacă ele sunt strâmbe, să luăm cu toții atitudine față de semenii noștri aflați în derută. Ca ființe sociale, nu ne putem permite ca fiecare să facă ce vrea și cum îi place fără a mai ține seama de cei din jur.
E vară și e bine, dragi concetățeni! Să mergem la mare ori la munte, să ne bucurăm, să ne distrăm, dar să nu uităm să păstrăm curățenia, ca după reîntoarcerea noastră în stupurile urbane să nu mai fie nevoie să vină echipe de voluntari cu zeci de saci pentru a aduna mizeria rămasă ca după refugiați. Dacă ne pretindem un popor european civilizat, să ne comportăm ca atare…
Mihai Trifoi
