Începând cu anul 1945, atât elitele românești – politice, militare, religioase, universitare etc. – cât și un număr mare de muncitori, țărani, funcționari etc. care s-au opus ascensiunii noului regim comunist, au fost supuse unui tratament de monitorizare strictă și exterminare. Conducerea noului regim comunist a executat, fără judecată, peste 10.000 de oameni din cei peste 500.000 de români (conform altor surse, 800.000), arestaţi şi întemniţaţi în primele decenii ale regimului comunist. Mulţi dintre ei au avut neşansa să fie deținuți în adevărate lagăre ale umilinţei şi morţii. Cele mai şocante mărturii vorbesc despre cruzimile săvârşite asupra deţinuţilor politici de la Piteşti şi Aiud, de suprimarea elitelor aduse la Sighet, de greutăţile supravieţuirii în temniţele de la Jilava şi Gherla. Suferinţele fizice şi psihice la care au fost supuşi deţinuţii în închisorile comuniste, în lagăre de muncă, la Canalul Dunăre – Marea Neagră depăşesc orice imaginaţie. Lucrările apărute după 1990 au reliefat, pe larg, crucea purtată de cei din închisori și lagăre.
Regimul comunist din România, regim de import din Uniunea Sovietică, a creat un aparat represiv bazat pe teroare, sfidând adevărul, tradiţiile şi valorile umane, precum şi libertatea de exprimare şi credinţă. Beneficiind de o susținere internă redusă, conducătorii comuniști au apelat de la început la aplicarea unui proces de „epurare”, îndepărtând din posturile cheie pe toți cei care nu susțineau noul regim, apoi, pe măsură ce își instalau în aceste posturi acoliții sau convertiții oportuniști, epurarea mergea din ce în ce mai adânc, până la țăranul de la coarnele plugului.
Toate aceste măsuri represive urmăreau ștergerea identității naționale și religioase a poporului român. Diluarea acestei duble identități prin încarcerarea elitelor, teroarea și represiunea dezlănțuită asupra restului populației, cu larga complicitate a organelor de represiune și a informatorilor acestora, au avut consecințe dintre cele mai grave asupra amprentei identitare a poporului român.
În județele Harghita și Covasna, ca și în întreaga țară, prigoana dezlănțuită a avut conotații specifice. Românii plecați de bună voie sau alungați după Dictatul de la Viena și reveniți în cursul anului 1945, nu au fost bine primiți de autoritățile publice locale care deveniseră, peste noapte, stâlpi de nădejde ai regimului comunist. Bulversarea produsă de instaurarea noului regim s-a suprapus peste lupta pentru supremație politică la nivel local, pe criteriu etnic, majoritatea maghiară având, normal, avantajul superiorității numerice. Însă nici membrii acesteia nu au scăpat de închisori și lagăre de muncă forțată.
Informații despre activitatea persoanelor care au devenit victime ale comunismului în județele Covasna și Harghita sunt cuprinse în unele lucrări de istorie locală și monografii. Pentru comunitățile românești din zonă, aceste lucrări monografice sunt menționate în volumele Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Violeta Pătrunjel, „Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală. Cultură”, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2003 și „Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătușu și Erich Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2014.
Începând cu anul 2001, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a început publicarea lucrării „Mecanisme represive în România, 1945-1989”, coordonatorul lucrării fiind secretarul științific al acestei instituții, Octavian Roske. Fără a avea pretenția unei cuprinderi exhaustive, dicționarul redă, în ordine alfabetică, persoanele care au avut de suferit în timpul regimului comunist, între anii 1945 și 1989. În urma unei munci de cercetare laborioase, pentru majoritatea persoanelor cuprinse în Dicționar, sunt prezentate informații referitoare la: locul nașterii, profesia, activitatea anticomunistă desfășurată, durata condamnării etc. În câteva cazuri, aceste informații au fost completate cu unele date preluate din Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan și din lucrările, articolele și studiile apărute în publicațiile „Angvstia”, „Acta Carpatica”, „Grai Românesc” ș.a.
Dintre persoanele născute în celor două județe se remarcă doi importanți lideri politici, și anume Ghiță Popp din Poiana Sărată (membru marcant al Partidului Național Țărănesc) și Vasile Luca, originar din Catalina (membru ilegalist al Partidului Comunist, căzut ulterior în dizgrația noilor conducători). De asemenea, regăsim trei ierarhi, respectiv episcopii ortodocși Veniamin Nistor din Araci și Emilian Antal din Toplița, precum și episcopul romano-catolic Marton Aron din Sândominic. De fapt, preoții indiferent de confesiune, au avut cel mai mult de suferit În lucrarea de față sunt menționați 31 de preoți, din care 12 aparțin religiei ortodoxe, 11 confesiunii calvine și opt romano-catolice.
Din punct de vedere al profesiilor, în rândul persoanelor din județele Covasna și Harghita, care s-au opus regimului comunist, menționate în lucrarea „Mecanisme represive în România, 1945-1989”, se află 18 țărani, patru ofițeri, patru avocați, patru profesori, din care doi profesori universitari, patru studenți, trei medici, trei funcționari, profesori 2, elevi 2, câte un inginer, farmacist, subofițer, asistent universitar ș.a.
De remarcat liderii românilor care au ocupat demnități publice în perioada interbelică, în fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, personalități care s-au evidențiat prin activitatea lor depusă în slujba binelui public, și care au sfârșit în închisorile comuniste, precum: medicii Valeriu Bidu și Miron Crețu – foști prefecți ai jud. Treiscaune, avocații Aurel Țețu și Ilarie Debu – foști prefecți ai jud. Ciuc.
Exemplificăm prin mărtuira medicului Valeriu Bidu redată într-un demers către conducerea Ministerului Sănătății, din anul 1957:
„Tovarășe medic șef, mă sbat de 10 ani de zile într-un cerc vicios, în care am fost târăt, fără voia mea și nevinovat, din care – din păcate – din cauza împrejurărilor mereu potrivnice nu mai reușesc să ies. După îndelungate studii de specialitate făcute la timpul său la clinica prof. Iacobovici – Cluj, apoi trimis ca bursier al statului la Paris, în clinica prof. Dalbet – am ocupat timp de 30 de ani funcția de medic primar de spital. În anul 1947, cu ocazia primei reorganizări a serviciului medical, de la luarea puterii în stat de către clasa muncitoare, am fost pensionat, înainte de termen, din funcția de medic primar – director al Spitalului din Sfântu Gheorghe, jud. Treiscaune, pentru a preda spitalul din acest oraș, Regiunii Autonome Maghiare, colegilor maghiari, dornici de a intra în spital, fără pregătirea medicală cuvenită. După doi ani de pensionare am fost invitat să intru în câmpul muncii, ca medic la Direcția gazului Metan, din orașul Stalin. După alți trei ani de serviciu, pentru meritul – și nimic altceva – de a fi dezvoltat o întinsă activitate obștească în calitatea mea de șef administrativ al județului Treiscaune, calitate deținută prin delegați primită din partea organelor superioare ale timpului, – Spitalul județean din Sfântu Gheorghe și multe alte clădiri de interes obștesc, am fost ridicat și depus într-un lagăr de muncă timp de doi ani de zile, în care interval de timp pe lângă libertatea personală pierdută, mi-am pierdut și cabinetul medical”. După ce relatează despre îmbolnăvirea sa „ca o consecință a traumatismului psihic prin care a trecut”, medicul Valeriu Bidu, prezentând „sfârșitul aproape tragic al unei cariere medicale începută cu atâta elan și continuată timp de 37 de ani”, încheie astfel: „Tovarășe Medic șef, vă rog, reflectați asupra celor expuse și dacă găsiți cu cale, reparați nedreptatea ce mi se creează” (solicita încadrarea într-un post de medic, sau recalcularea pensiei). (Sursa: Arhiva CEDMNC, Colecția de documente, dos. 893, f. 146-147).
Un loc distinct îl ocupă muncitorul Victor Lupşa, din com. Zagon, jud. Covasna, care a înfiinţat și şi condus organizaţia anticomunistă „Vlad Ţepeş II”, formată din 80-90 persoane, și care a acționat în comunele de la poalele munţilor Vrancei.
Din județul Covasna, în dicționar sunt cuprinse 71 persoane, dintre care 68 bărbați și 3 femei; după naționalitate, sunt 44 români și 28 de maghiari. În ceea ce privește durata pedepsei cu închisoarea aplicate, situația este următoarea: opt persoane au fost condamnate de la 1-5 ani, șapte persoane au primit pedepse între 5 și 10 ani, o persoană condamnată la 16 ani, o persoană condamnată la închisoare pe viață, o persoană condamnată la muncă silnică pe viață, o persoană condamnată la moarte și executată. Au mai fost condamnări sub un an, condamnări la domiciliu obligatoriu, condamnări la locul de muncă.
În județul Harghita, în același dicționar sunt cuprinse 62 persoane din care 60 bărbați și 2 femei, acestea fiind, după naționalitate, 22 români și 44 maghiari. Pedepsele aplicate au fost după cum urmează: opt persoane au fost condamnate de la 1-5 ani, șapte persoane au primit pedepse între 5 și 10 ani, o persoană condamnată la 11 ani, o persoană condamnată la 15 ani, o persoană condamnată la 20 de ani, 3 persoane condamnate la moarte și executate. Și în cazul jud. Harghita, au mai fost condamnări sub un an, condamnări la domiciliu obligatoriu, condamnări la locul de muncă.
În cele ce urmează, redăm numele a 140 de persoane din județele Covasna și Harghita, persecutate de regimul comunist, așa cum sunt prezentate în volumul „Mecanisme represive în România, 1945-1989”, volum coordonat de secretarul științific al Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Octavian Roske. Informațiile respective sunt completate, pentru localitățile românești, cu date din Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și din lucrările apărute la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc și au fost grupate pe localități, în ordine alfabetică. Textul studiului de față a fost publicat și în ACTA CARPATICA nr. VI/1, 2019 – anuarul românilor din sud – estul Transilvaniei, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, , p.322.
JUDEȚUL COVASNA
AITA SEACĂ
Ştefan BOGDAN (n. 1926, Aita Seacă, jud. Covasna) ● Denunţat că ar deţine arme, i se fac trei percheziţii; i se găseşte o delegaţie a tatălui său din partea P.N.Ţ. la secţia Baraolt, pentru alegerile din 19 noiembrie 1946; bătut de Securitatea Tg. Mureş; este înscenat proces pentru uneltire împotriva ordinii sociale; condamnat la 5 ani închisoare; detenţie la Camera 4 Jilava, Baia Sprie (Ioniţoiu, C., II, 69), p. 303.
ARACI
Iuliu DAVID (n. 13 aug. 1928, sat Araci, com. Vâlcele, jud. Covasna) ● Asistent universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj; arestat, 12 martie 1957; condamnat la 7 ani închisoare pentru organizarea unei manifestaţii anticomuniste (Ioniţoiu, V., III, 34), p. 82.
Veniamin NISTOR (10 feb. 1886, Araci, jud. Treiscaune – 5 feb. 1963) ● Absolvent al Institutului Teologic din Sibiu, 1909; Episcop al Caransebeşului, 8 iunie 1941; forţat să se retragă din scaun, februarie 1949 (Manea, P., 17).
BARAOLT
Béla KOZAC ● Muncitor necalificat la Brigada Rupea; originar din Baraolt, jud. Covasna; participant la evenimentele de la Braşov, 15 noiembrie 1987; arestat; anchetat de lt. Cosneanu şi serg.-major Iordache (Oprea, Z., 158). p. 367
Istvan RADULY (n. 29 iun. 1910 în Baraolt, jud. Treiscaune.) ● Preot romano-catolic; arestat în 1957; acuzat de uneltire contra ordinii sociale; condamnat la 20 de ani muncă silnică, 1958, detenţie. (Dobrincu, I., 37)
BARCANI
Gheorghe BALCU ● Casier; originar din com. Barcani, jud. Covasna; condamnat la Braşov, 1948 (Ioniţoiu, V., 112), p. 185)
[…] BOCÂRNEA ● Pădurar din com. Barcani, Întorsura Buzăului, jud. Covasna; torturat de Securitate; condamnat la Braşov, 1948 (Ioniţoiu, V., 210), p. 294)
[…] BALCU ● Ţăran; originar din com. Barcani, jud. Covasna; arestat, torturat la Securitatea Braşov, 1948; condamnat (Ioniţoiu, C., II, 49), p. 185
Pr. Nicanor FILIP, născut în 16 feb. 1899, în localitatea Feneşel, jud. Cluj, fiul lui Ignaţie şi Paraschiva. Preot la Parohia Ortodoxă Barcani, jud. Covasna, în perioada 1929-1949. Prin sentinţa nr. 69 din 2 martie 1949 a Tribunalului Militar Braşov a fost condamnat la 10 ani închisoare corecţională „cu caracter politic”. După eliberare din închisoare s-a pensionat.
BĂCEL
Gheorghe COMĂNIŢĂ ● Ţăran; originar din com. Băcel, jud. Covasna; arestat ca membru P.N.Ţ. de Securitatea din Braşov, 1948; condamnat (Ioniţoiu, C., II, 128) p. 513
BICFALĂU
Ioan FOLEA (n. 22 sept. 1922, com Bicfalău, jud. Treiscaune). Locotenent, promoţia 1946; arestat în lotul „Maramureş”, 1949; condamnat cu un lot de ofiţeri la 8 ani temniţă grea; detenţie la Peninsula, brigada de pedepsiţi „O”, 1952-1954; deportat la eliberare în Bărăgan; reanchetat şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 23 de ani temniţă; eliberat în1964 (Ioniţoiu, C II, 197)
BIXAD
Arcadie Arpad I. ABRAHAM, (16 feb. 1914, Bixad, jud. Covasna – 1 sept. 1958, Timişoara) ● Preot catolic; condamnat la moarte pentru complot, după revoluţia din Ungaria, 1956; executat (Ioniţoiu, V., 8) p. 66
BODOC
Petru M. DARADICS (n. 15 aug. 1934, com. Bodoc, jud. Covasna) ● Miner; arestat; condamnat de Judecătoria Petroşani prin sentinţa nr. 495/1977 la 4 ani închisoare pentru participare la greva din Valea Jiului de la 2 august 1977 (Ioniţoiu, V., III, 28)., p. 71
BREȚCU
Nicolae B. TÂRŞOAGĂ (? – 1949, Breţcu) ● Ţăran, originar din comuna Nicolae Bălcescu, jud. Constanţa; trimis cu domiciliu obligatoriu la Breţcu, jud. Treiscaune; decedat în domiciliul obligatoriu. (Ionaşcu D, 257, 578)
Ioan TĂRLUNGEANU (n. 1918, în comuna Breţcu, jud. Covasna) ● Militar de carieră; căpitan de Vânători de Munte; rănit în luptele pentru eliberarea Basarabiei; pentru actele lui de curaj a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, „Crucea de Fier” germană, „Steaua României” cu panglici de „Virtute Militară” şi spade, „Coroana României”; arestat de la domiciliul său din Sibiu, 1950; maltratat grav în casă în faţa familiei şi în timpul arestului; familia a fost aruncată în stradă, confiscându-i-se casa; i s-a înscenat un proces; condamnat la 9 ani închisoare; detenţie la Jilva, Gherla; maltratat grav; detenţie la Aiud; eliberat în 1956; decedat datorită bolilor provocate de regimul aplicat în penitenciare. (Ioniţoiu C, 348, 351, Ioniţoiu A 161, Rădulescu C, 48)
CATALINA
Vasile LUCA (8 iun. 1898, com. Catalina, jud. Covasna – 1963, Aiud) ● Lider comunist de origine maghiară; nume real Luka László; membru P.C.R. din ilegalitate; arestat cu ocazia tentativei de trecere a frontierei în U.R.S.S., 1940; detenţie la Cernăuţi; eliberat de sovietici, 1940; devine cetăţean sovietic; în timpul războiului a lucrat la Radio Moscova, secţia română (Deletant, T., 35); s-a întors în ţară odată cu trupele sovietice, august 1944; membru al Consiliului F.N.D., 12 octombrie 1944 (Zoner, T., 33); membru al Comisiei pentru pregătirea reformei agrare din partea P.C.R., 16 decembrie 1944 (Zoner, T., 57); membru în C.C. al P.C.R., 21 octombrie 1945 (Zoner, T., 118); secretar general al F.N.D., martie 1946 (Zoner, T., 149); secretar al P.C.R., 1947 (Zoner, T., 235); complice la acţiunea de eliminare a lui Lucreţiu Pătrăşcanu, 1948; vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de Finanţe, 1947-1952; înlăturat din toate funcţiile deţinute pe linie de partid şi de stat; acuzat de „erori comise de Ministerul de Finanţe în aplicarea reformei monetare din 1952”; arestat din ordinul lui Gheorghiu-Dej, împreună cu un lot de 40 de persoane, 14 august 1952; anchetat pe linie de partid; judecat, 1954; acuzat de activitate deviaţionistă şi trădare, sabotarea economiei naţionale, activitate contra clasei muncitoare şi spionaj împotriva Uniunii Sovietice (Betea, L., 383); condamnat la moarte de T.M.B., 10 octombrie 1954; pedeapsa este comutată în închisoare pe viaţă (Tismăneanu, A., 195-196, 204-205); detenţie la Văcăreşti, Gherla, Râmnicu Sărat, 1954-1963 (Ciuceanu, P., 238-239; Coposu, D., 79; Betea, M., 113; Dima, C., 94; Levy, G., 180; Colfescu, M., 259; Sighet, IX, 407; Merişca, P., 29); transferat la Aiud, martie 1963; înnebuneşte (Dima, C., 94); decedat în detenţie (Levy, G., 187; Ioniţoiu, V., V, 380); decedat în detenţie la Râmnicu Sărat [!]; reabilitat, 1967-1968 (Marinescu, P., I, 141-142; Diaconescu, T., 274; Cătănuş, F., 157, 182, 343), p. 461
CHICHIȘ
Vasile GLODEANU ● Preot ortodox; a funcţionat la parohia Chichiş, jud. Covasna; arestat de mai multe ori pentru că a construit o biserică; detenţie la Oneşti (Caravia, B., 210; Manea, P., 123) p. 456
COVASNA
Sigismund S. BAYKO (? – 2 sept. 1951, Poarta Albă) ● Originar din Covasna; mort în detenţie (Ioniţoiu, V., 134), p. 210
Ion BOTA ● Originar din Covasna; condamnat (Ioniţoiu, V., 244). p. 331
Alecu I. STERGHIULIU ● (n. 19 apr. 1936, Covasna);domiciliat în Constanţa; trimis cu domiciliu obligatoriu un an şi 11 luni. (Ionaşcu, D. 570)
Aurel BABICIU ● preot ortodox în Covasna. În anul 1945, pe fondul diverselor pretexte ale noilor autorități, preotul Aurel Babiciu a fost închis timp de 10 săptămâni.
CRASNA
Gheorghe KELEMEN ● Originar din comuna Crasna, jud. Trei Scaune; membru al organizaţiei de rezistenţă condusă de Victor Lupşa; arestat, 1950 (Dobre, B., 115) p. 346
DOBÂRLĂU
Zaharia Z. IUGA ● (n. 19 iul. 1896, com. Dobârlău, jud. Covasna) Ţăran; domiciliat în satul Lunca Calnicului, com. Prejmer, jud. Braşov; membru P.N.Ţ.; arestat, 1 septembrie 1958; maltratat în timpul anchetei la Securitatea Braşov; condamnat la 4 ani închisoare (Ioniţoiu, V., V, 212), p. 281
HERCULIAN
Kálman KOVÁCS (n. 1904, com. Herculian, jud. Covasna – ?) ● Preot calvin; a funcţionat la parohia Murgeşti, jud. Mureş; arestat pentru instigare, 1947; condamnat la 1 an închisoare, 1947; detenţie la Gherla (Caravia, B., 248) p. 366
ICAFALĂU
Rafael V. TEROK (6 feb. 1904, com. Icafalău, Tg. Secuiesc – 9 mart. 1953, Poarta Albă) ● Ţăran, arestat, decedat în detenţie. (Ioniţoiu A, 162)
ÎNTORSURA BUZĂULUI
Constantin DRĂGHICI (n. 3 nov. 1927, com. Întorsura Buzăului, jud. Covasna) ● Locotenent-colonel; locţiitor pază regim, Arad, 1961-1964; locţiitor pentru servicii, Făgăraş, 1957-1960; locţiitor pentru servicii, Livezeni, 1968-1974; locţiitor pentru servicii, Timişoara, 1960; locţiitor pentru servicii, Târgşor, 1957-1976; locţiitor pentru servicii, Vulcan, 1966-1967 (Ciuceanu, R., 42, 308, 323, 329, 342, 349, 361) p. 212
Gheorghe ILIE (n. 1945, Târgovişte, jud. Dâmboviţa) ● Şef birou retribuire la Întreprinderea de Autocamioane Braşov; destituit după revolta anticomunistă de la 15 noiembrie 1987; repartizat la Întreprinderea de Piese pentru Tractoare Întorsura Buzăului, jud. Covasna (Oprea, Z., 227). p. 164
Vasile LUCA, (n. 1946, Sighişoara, jud. Mureş) ● Şef de birou plan-dezvoltare la Centrala Industrială pentru Autovehicule de Transport Braşov; după evenimentele de la 15 noiembrie de la Braşov, condamnat la 1 an şi 8 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei; repartizat la Întreprinderea de Piese pentru Tractoare Întorsura Buzăului, jud. Covasna (Oprea, Z., 228) p. 461
Aurel NEAGOVICI (n. 27 mai 1900, Întorsura Buzăului – d. 13 decembrie 1952, Capul Midia) ● fiul lui Gheorghe şi Aurelia. Tatăl preotul Gheorghe Neagovici Negoescu, a fost membrul familiei de preoţi Neagovici Negoescu, care timp de peste 200 de ani a păstorit credincioşii ortodocşi români din Depresiunea Buzăului Ardelean şi a pus bazele învăţământului confesional românesc din zonă. Originar din Întorsura Buzăului, jud. Covsana; arestat, decedat în detenţie (Ioniţoiu, A., 115).
Iosif NEGOI ●Ţăran originar din Întorsura Buzăului, jud. Covasna; arestat, 1948; maltratat grav în timpul anchetei la Securitatea Braşov. (Ioniţoiu, C. III, 17)
MĂRTINENI
Benjámin CZELL (1904, com. Mărtineni, jud. Covasna – ?) ● Preot calvin la Cuşmed, jud. Harghita; arestat pentru instigare, 1951; condamnat la 3 ani închisoare, 1953; detenţie la Canal; decedat (Caravia, B., 148) p. 570
MICFALĂU
János LÖRINCZ (n. 1922, com. Doba, jud. Satu Mare) ● Preot calvin; paroh în com. Micfalău, jud. Covasna; arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale, 1958; condamnat la 7 ani închisoare; detenţie la Gherla, Periprava; eliberat, 1964 (Caravia, B., 258) p. 455
MICLOȘOARA
Emeric BARABAS ● Originar din Micloşoara; arestat pe baza D. 6/14 ianuarie 1950; trimis în lagăr de muncă forţată pentru 12 luni, 30 august 1951; internare prelungită mult după această dată (Ioniţoiu, V., 121) p. 195
Ianoş BARABAŞ ● Măcelar; originar din satul Micloşoara; a răspândit manifeste anticomuniste în timpul pelerinajului de la „Csik Somlyo” (Mănăstirea Şumuleu-Ciuc, Miercurea Ciuc, jud. Harghita); condamnat la 6 ani închisoare; detenţie la Aiud; eliberat, septembrie 1984 (Herma, J., 138, 142-144, 147) p. 195
MOACȘA
Ladislau G. BENEKE (? – 1953) ● Mare proprietar de pământ din Moacşa, jud. Covasna; mort în detenţie (Ioniţoiu, V., 179), p. 258
András I. DESZKE (5 mai 1888, com. Moacşa, jud. Covasna – 1956) ● Mare proprietar de pământ; trimis în d.o., 21 aprilie 1949; a murit în timpul executării pedepsei (Ioniţoiu, V., III, 64) p. 117
OJDULA
Ion PITEŞTEANU (?-1952) Sergent major la Miliţia de la Ojdula, Regiunea Autonomă Maghiară; împuşcat de membrii grupului condus de Francisc Pusztai (Dobre, B, 542)
OZUN
András I. BERDE, (n. 29 nov. 1908, com. Ozun, jud. Covasna) ● Ţăran; condamnat la 8 ani t.g., deoarece în anul 1958 îşi exprimase opiniile critice la adresa regimului şi a colectivizării (Ioniţoiu, V., 184), p. 263
István I. BERDE (6 feb. 1916, com. Ozun, jud. Covasna) ● Arestat, 17 octombrie 1958; condamnat la 10 ani m.s., deoarece în data de 8 octombrie 1958 îşi exprimase opiniile critice la adresa colectivizării (Ioniţoiu, V., 184), p. 263
PAVA
Maria GRIGORE (n. 7 nov. 1916, com. Pava, jud. Covasna) ● Domiciliată în Constanţa; d.o. 4 ani şi 1 lună (Ionaşcu, D., 509). p. 480
PĂDURENI
Ferenc BALINT (n. 1910, com. Pădureni, jud. Covasna) ● Preot calvin în localitatea natală; arestat pentru instigare, 1950; condamnat la 6 luni; detenţie la Sf. Gheorghe (Caravia, B., 67). p. 187
POIANA SĂRATĂ
Ghiţă POPP (n. 3 ian. 1883 – 25 oct. 1967) ● Profesor şi gazetar, om politic ardelean; ministru Cultelor în guvernul Iuliu Maniu; membru al Delegaţiei Permanente al PNŢ; secretar general al PNŢ, 1944; membru în comitetul redacţional al „Dreptăţii”; participă din partea PNŢ la încheierea armistiţiului de la Moscova, 12 septembrie 1944, alături alţi lideri PNŢ la discuţii privind poziţia românească faţă de problema Transilvaniei la Conferinţa de Pace de la Paris, vara 1946; arestat în cadrul lotului Maniu; acuzat de implicare alături de ceilalţi lideri ai PNŢ „într-un complot contra ţării”, august 1947; anchetat; propus ca martor al apărării de către Ilie lazăr, 1947; judecat, condamnat la închisoare; detenţie la Aiud, Ocnlele Mari, Malmaison; martor în proceszul Beldeanu; trimis cu domiciliu obligatoriu în Lăteşti, 1958; eliberat 1963. (Ioniţoiu, C. III, 171-174)
Ioan I. RAFIROIU (n. 25 ian. 1907, com. Cernat, jud. Covasna) ● fiul lui Ioan şi Valeria. Tatăl său, preotul Ioan Rafiroiu senior (1882-1948) a fost unul din principalii lideri ai românilor din fostul jud. Treiscaune, în calitatea sa de protopop al Protopopiatului Ortodox „Oituz”, cu sediul la Tg. Secuiesc, iar mama Valeria, a fost sora protopopului Aurel Nistor (1882-1974), figură marcantă a românilor din Protopopiatul Ortodox Român Sf. Gheorghe. A fost preot la Parohia Ortodoxă Tg. Secuiesc, între anii 1931-1940, iar în refugiu, la parohiile Buces-Vulcan, protopopiatul Zarandului şi Arini, protopopiatul Prejmer. În februarie 1945 a fost condamnat de către Tribunalul Poporului din Sf. Gheorghe, la un an şi trei luni închisoare corecţională, fiind eliberat la intervenţia Parchetului, care a găsit „sentinţa nedreaptă”. În 22 martie 1945 este arestat din nou şi deţinut fără ca familia să ştie ceva de soarta sa. După numeroase intervenţii, inclusiv a Primului Ministru Dr. Petru Groza, după 68 de zile de închisoare, în care a fost „chinuit şi ţinut în pivniţa umedă şi întunecoasă (în închisoarea din Sf. Gheorghe – n.n.) şi pus la regim special”, pr. Ioan Rafiroiu este eliberat. Cu sănătatea zdruncinată, în octombrie 1945 revine la parohia din Tg. Secuiesc, cu credincioşi drastic împuţinaţi, reluând activitatea de refacere a vieţii bisericeşti şi naţionale din oraşul breslelor. Între anii 1945 (când a fost reînfiinţat) şi 1950 (când a fost desfiinţat) a îndeplinit şi funcţia de administrator al Protopopiatului Ortodox „Oituz”. Până la pensionare, în anul 1976, şi după aceea a adunat şi a prelucrat arhivistic documentele bisericilor româneşti din zonă, atâtea cât au mai rămas în urma vitregiilor vremurilor.
RECI
Endre SOMOGYI ● (1902, com. Ady Endre, jud. Satu Mare – ?). Preot calvin la Reci, jud. Covasna; arestat pentru instigare, 1952; nu a fost condamnat la închisoare; detenţie la Canalul Dunăre – Marea Neagră; a decedat după o lună. (Ioniţoiu, A. 149).
SĂRĂMAȘ
Apafi MIHAI D. ● preot ortodox, În timpul construirii noi biserici, în anul 1971, a suportat „numeroase șicane, amenințări și suferințe din partea Securității”, urmate de o sentință de demolare a bisericii.
SÂNZIENI
Geza RADULY (n. 15 dec. 1921, com. Sânzâieni, jud. Treiscaune) ● Preot romano-catolic; arestat în 1957; acuzat de uneltire contra ordinii sociale; condamnat la muncă silnică pe viaţă, 1958, detenţie. (Dobrincu, I., 37)
SFÂNTU GHEORGHE
Valeriu BIDU (n. 1895-1967) ● Medic, fost prefect al județului Trei Scaune în perioada 1933-1936. A fost închis în periaoda 15 aprilie 1952 – 24 aprilie 1954. Din foaia de eliberare nr. 8870 din 24 aprilie 1954 „rezultă cu nu mi s-a putut imputa nicio infracțiune și pentru aceste motive am fost pus în libertate” (Sursa: Arhiva CEDMNC, Colecția de documente, dos. 893, f. 146-139)
Aneta PANĂ (n. 1899, Sf. Gheorghe, jud. Treiscaune) ● Domiciliată în comuna Pantelimon, jud. Constanţa; trimisă în domiciulu obligatoriu, 14 ani. (Ionaşcu, D., 546)
Ion N. PANĂ (n. 1890, Sf. Gheorghe, jud. Treiscaune) ● Domiciliat în comuna Pantelimon, jud. Constanţa; trimis în domiciulu obligatoriu, 14 ani. (Ionaşcu, D., 546)
Gerghei POP (? – 1954, Poarta Albă) ● Farmacist din Sf. Gheorghe, jud. Treiscaune; fruntaş P.N.Ţ; arestat în 15august 1952; judecat, condamnat la închisoare; decedat în detenţie. (Ioniţoiu, C.I., 127, Ioniţoiu, A. 129)
Nicolae RĂŢULEA ● Muncitor forjor; originar din Sf. Gheorghe, jud. Covasna; refugiat în Ungaria în 1988; membru al Comitetului „România Liberă”; semnatar al unei declaraţii şi a unui apel în care se protesta împotriva încălcării drepturilor omului în România, 1988. (Vălenaş, C. 305)
Aurel ŢEŢU ● Avocat originar din Sf. Gheorghe; fost prefect şi deputat PNŢ de Ciuc; arestat în1952; detenţie la Peninsula şi Poarta Albă. (Ioniţoiu, C. III, 400)
Arpad VISKY ● Actor la teatrele din Tg. Mureş şi Sf. Gheorghe; arestat pentru atitudine critică la adresa regimului comunist; condamnat la 6 ani închisoare, detenţie la Aiud. (Oprea, C, 55)
SITA BUZĂULUI
Gheorghe HARAMBULEA ● Ţăran, originar din comuna Sita Buzăului, jud: Covasna, membru în organizația de luptă anticomunistă condusă de Victor Lupșa; arestat, 1950. (Dobre, B, 115)
Maria LUPŞA (7 sept. 1922, com. Sita Buzăului, jud. Covasna – 1950, Braşov) ● Ţărancă; domiciliată în com. Zagon, jud. Covasna; soţul său, Victor Lupşa, era urmărit de Securitate, 1950; arestată; maltratată şi ucisă în timpul anchetei (Ioniţoiu, V., V, 406) p. 487
Virgil V. NEAGOE (11 sept. 1916, com. Sita Buzăului, jud. Covasna – 3 oct. 1951, Peninsula) ● Decedat în detenţie. (Ioniţoiu, A., 115)
TĂLIȘOARA
Benedict KOLUMBÁN (1905, com. Tălişoara, jud. Covasna – ?) ● Preot calvin; arestat pentru instigare, 1958; condamnat la 5 ani închisoare, 1963; detenţie la Gherla şi Periprava (Caravia, B., 247) p. 361
TÂRGU SECUIESC
Jenő L. DIENES (1 ian. 1876, Târgu Secuiesc, jud. Trei Scaune – 1946) ● Arestat; condamnat pentru instigare publică; a murit în detenţie (Ioniţoiu, V., III, 76). p. 132
János ERDÖ (28 apr. 1913, Târgu Secuiesc, jud. Covasna – 27 iul. 1996) ● Profesor teolog unitarian la Cluj; arestat, 24 aprilie 1959; condamnat la 4 ani închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale (Caravia, B., 183) p. 310
[…] HAROY ● Preot romano-catolic din Târgu Secuiesc, jud. Covasna; arestat, 1951 (Ioniţoiu, V., V, 27) p. 64
Bela PACO (27 iun. 1896, Tg. Secuiesc – 17 feb. 1953, Poarta Albă). Ţăran; decedat în detenţie. (Ioniţoiu A, 124)
VAMA BUZĂULUI
Constantin V. BUDELEANU (7 aug. 1927, Vama Buzăului – 19 nov. 1951, Peninsula) ● Condamnat, 1949; mort în detenţie (Ioniţoiu, V., 285) p. 377
Mircea MODROIU ● Preot în Vama Buzăului, jud. Braşov; arestat în timpul regimului communist (Manea, P., 169)
Vasile POP ● Ţăran, originar din Acriş, com. Vama Buzăului, jud. Braşov; arestat, judecat, condamnat la închisoare; detenţie la Ploieşti, Jilava, Peninsula. (Ioniţoiu, C. III, 137)
ZAGON
József BANCZE (n. 1898, com. Zagon, jud. Covasna) ● Preot calvin la Zagon; arestat, 1958; condamnat pentru instigare şi uneltire contra ordinii sociale la 16 ani şi confiscarea averii, 1963; detenţie la Gherla, Delta Dunării; decedat (Caravia, B., 67), p. 192
Victor Gh. LUPŞA (7 sept. 1921, com. Zagon, jud. Covasna – 3 dec. 1956, Galaţi) ● Muncitor; membru P.N.Ţ.; s-a înscris în Frontul Plugarilor, 1947; înfiinţează şi conduce organizaţia anticomunistă „Vlad Ţepeş II”, formată din 80-90 persoane; acţionează în comunele de la poalele munţilor Vrancei (Onişoru, T., 153; Ioniţoiu, V., III, 33); a organizat revolta ţărănească împotriva autorităţilor comuniste din com. Bârseşti-Putna, jud. Vrancea, 23/24 iulie 1950 (Ioniţoiu, V., III, 27; Dobre, B., 100; Ioniţoiu, V., IV, 173); revolta a fost reprimată violent; membrii organizaţiei au fost arestaţi, noiembrie 1950; se ascunde în Munţii Piatra Craiului, iunie 1951; condamnat la moarte în contumacie de T.M. Galaţi prin sentinţa nr. 694 / 25 iunie 1951; s-a predat Securităţii din Câmpulung Muscel, 27 noiembrie 1955; nu a făcut recurs şi nici cerere de graţiere; executat (Ioniţoiu, V., V, 406); executat (CAS, II, 247; CAS, III, 170; Ioniţoiu, C., I, 88; Ioniţoiu, A., 96) p. 487
Emil-Romulus CIORA (n. 23 apr. 1915, com. Zagon, jud. Covasna) ● fiul lui Ioan şi Ana. După hirotonire, din septembrie 1938 până în septembrie 1940 (până la cedarea Ardealului de Nord) a funcţionat ca preot în Parohia Ortodoxă Mărtineni, jud. Covasna. În refugiu a fost trimis în parohia Râuşor – Făgăraş. În perioada noiembrie 1944 – august 1948 a fost preot în parohia Zăbala, jud. Covasna. În 28 august 1948 a fost arestat şi condamnat la 15 luni închisoare corecţională, pentru „delictul de uneltire contra ordinei sociale” A fost eliberat din închisoare la data de 25 iunie 1950, continuându-şi activitatea pastorală în parohia Zăbala, până la pensionarea sa, în anul 1979.
Gheorghe RĂȚULEA ● Preot ortodox în Zagon. Sub păstorirea sa, în anii 1956-1957 s-a început construirea unei biserici, care a fost demo-
lată, de autoritățile comuniste, din materialele rezultate s-au construit grajdurile CAP-ului din localitate, iar părintele obligat să plece în altă parohie.
ZĂBALA
Benedek GH. BOTH, (? – 25 aug. 1959, Târgu Ocna) ● Ţăran; originar din Zăbala, jud. Covasna; mort în detenţie (Ioniţoiu, V., 247) p. 336
Gheorghe DAVID, (n. 3 aug. 1921, com. Zăbala, jud. Covasna) ● Cazangiu la Depoul C.F.R. Braşov; arestat şi cercetat la Direcţia Regională M.A.I., 10 august 1950 – mai 1951; acuzat de apartenenţă la organizaţia „Vlad Ţepeş” (CAS, IV, 202-203; Ioniţoiu, V., III, 33) p. 80
Gheorghe LAZĂR ● Originar din com. Zăbala, jud. Trei Scaune; membru al organizaţiei de rezistenţă condusă de Victor Lupşa; arestat, 1950 (Dobre, B., 115) p. 395
ZĂLAN
Sándór ANTAL (n. 1923) ● Preot calvin din Zălan, jud., Covasna; arestat, 1958; condamnat la 10 luni închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale; detenţie la Periprava, Salcia (Caravia, B., 58) p. 128
Ion DAVID ● Învăţător; originar din jud. Covasna; arestat; judecat în lotul Lazăr Ştefănescu; condamnat la 3 ani închisoare, 1951; detenţie la Gherla şi Peninsula (Ioniţoiu, V., III, 34). p. 81
Gheorghe PAPUC, (n. 28 iul. 1928 – 1993) ● născut la Covasna, fiul lui Gheorghe şi Floarea. În vara anului 1948, după terminarea clasei a VII-a liceală, a fost arestat de Securitate, împreună cu încă 15 consăteni. După şase luni de temniţă la Sf. Gheorghe, în primăvara anului 1949, a fost judecat de către Tribunalul Militar din Sibiu, sub învinuirea de complot împotriva statului. Tânărul de 19 ani, „duşman al poporului”, a fost torturat, bătut şi înfometat, a fost în final eliberat, în prezenţa unor probe concludente de nevinovăţie. După terminarea Institutului teologic universitar din Sibiu, a fost timp de peste trei decenii diacon la Catedrala mitropolitană din Sibiu, în tot acest timp a îndeplinit funcţia de consilier cultural al Arhiepiscopiei din Sibiu şi de coordonator al publicaţiilor bisericeşti editate de Mitropolia Ardealului. (Arhiva Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Fondul Gheorghe Papuc, p. 15, Ioniţoiu, C. III, 64, Caravia, B, 323, Manea, P. 188).
Valentin RADU, (n. 17 sept. 1934, jud. Covasna) ● student la Facultatea de Mecanică Timişoara; participă la demonstraţiile de protest din 30 octombrie 1956; arestat, judecat de Tribunalul Militar Timişoara, 1956; condamnat la 6 luni închisoare. (Sitaru, O, 149, Sighet VIII, 676)
Bujor TECULESCU (n. 13 apr. 1920, Alba Iulia) ● Fiu protopopului Ioan Teculescu, care s-a ocupat de pregătirea Marii Adunări de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, viitorul episcop, Justinian Teculescu, al Armatei Române şi apoi al Eparhiei Cetatea Albă – Ismail; absolvent al liceului din localitate, doctorat la Cluj; specializare în drept penal şi criminologie la Paris; avocat la Braşov, din anul 1933; desfăşoară activitate politică în cadrul organizaţiei judeţene Braşov a PNŢ; arestat în ianuarie 1952; i s-a confiscate casa, familia rămânând pe drumuri; i s-a
înscenat un proces; condamnat la închisoare; maltratat grav în anchete şi izolări în detenţie; eliberat în noiembrie 1952; trimis cu domiciliu obligatoriu. (Ioniţoiu, C. III, 353)
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
