. . Mai multe asociații din județul Covasna, în frunte cu Asociația Cultural-Științifică „Carpații Răsăriteni” din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Direcția județeană pentru Sport și Tineret Covasna, și-au propus să „reînvie” un joc vechi al copilăriei, uitat de generațiile tinere de acum, jocul de țurcă.
În perioada august – noiembrie (a.c.), Asociația Cultural-Științifică „Carpații Răsăriteni” din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, prin Direcția județeană pentru Sport și Tineret (DJST) Covasna, Asociația Sportivă „Ciucaș” Întorsura Buzăului, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna, Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Întorsura Buzăului și Asociația Culturală „Cetatea Dacică –Valea Zânelor” din Covasna, a organizat proiectul „Țurca – voluntariat pentru patrimoniu”.
Proiectul își propune identificarea modului în care se desfășura jocul „țurca” în trecut, în zona depresiunii Întorsurii Buzăului, prin aplicarea unor chestionare specifice în rândul populației, și organizarea unui joc demonstrativ de țurcă.
„Țurca a fost un joc practicat din frageda copilărie de către generațiile întregi din toate categoriile sociale. (…) Inițial am încercat să implementăm acest proiect în anul 2013 prin aplicarea la o finanțare din partea Fondului Cultural Național (FCN), la categoria patrimoniu imaterial, prin care am încercat și ne-am dorit să redescoperim acest joc al copilăriei, jocul de țurcă sau guie cum este cunoscut în diferite zone ale țării. Am mai avut o încercare în 2016, tot la FNC, însă din păcate nu am primit finanțare. Împreună cu consilierul de tineret Cătălin Lazăr am încercat să regândim proiectul pentru zona și împrejurimile Întorsurii Buzăului, unde să implicăm tineri elevi, voluntari, profesori, membrii ai unor asociații din zonă, să avem două activități importante. (…) Am considerat împreună cu colegii, partenerii și toți cei care suntem implicați în acest proiect că trebuie să începem să îl reinițiem și să îl implementăm în toamna acestui an.” – a declarat managerul proiectului, Dan Buzea.
Originea exactă a jocului de țurcă nu a putut fi stabilită, însă se crede că jocul a apărut în perioada medievală, înainte de marile descoperiri geografice, în zona balcanică. De asemenea, în toată România există încă povești ale bătrânilor despre jocul de țurcă, sau guie. În urmă cu câțiva ani, țurca se juca pe întreg spațiul românesc. Inițiatorii proiectului spun că nu se poate vorbi despre un joc care a aparut și s-a dezvoltat doar într-o regiune specifică. Regulamnetul este unul simplu, însă poate să difere de la caz la caz, de la o regiune la alta. Este nevoie de un spațiu de aproximativ 40-50 de m lungime, 20-25 lățime, și de două echipe a câte unul sau mai mulți jucători. Jucătorii formează o groapă de circa 5 cm în adincime și 20 cm în lungime, în care plasează țurca – un băț de circa 15 – 20 de centimetri. Cele două echipe se așează pe rând, una la groapă, iar cealaltă în teren; echipa amplasată în teren are drept sarcină să prindă sau să arunce țurca după anumite reguli. Prima lovitură le revine jucătorilor situați în preajma gropii, care așează țurca perpendicular pe groapă. Țurca este apoi lovită cu un alt băț astfel încât să sară în teren, iar jucatorii din cealaltă echipă trebuie să o prindă. Jocul continuă până la atingerea unui anumit număr de puncte, stabilit la început.
„Nu cred că s-a descoperit exact care este originea acestui joc, sau când a apărut pentru prima dată țurca pe teritoriul carpato-danubian. Acest joc nu ne este specific numai nouă, este specific unei lumi întregi. (…) Este cunoscut sub mai multe denumiri: fluturele, guia, țurca. Practic țurca este acel băț mic care trebuie lansat cu ajutorul unei bâte. Se poate juca cel puțin în doi, se formează două echipe. În trecut se practica în special de către copii, atunci când mergeau cu animalele la păscut, în mediul rural, pe câmp, pe deal. Cea mai simplă metodă, cu un cuțit, cu un toporaș, trebuia să îți procuri materialele, simplu, ieftin și fără niciun fel de problemă în a le găsi. Se tăia un băț de un metru maxim, cu un diametru de 2-3 centimetri. Se alegea locul, se stabileau limitele terenului, cel puțin cele laterale, iar lungimea nu era impusă pentru că în asta constă țurca: trebuie să lovești bățul acela mic, cu bâta mare, să ajungă cât mai departe. Cel care se află la prindere în teren trebuie să arunce cu mâna acel băț de țurcă la omul care îl lansează. (…) Distanța de la țurcă și până la cerc este măsurată în pași iar pașii reprezintă puncte. La începutul jocului se stabilea numărul de puncte, deci practic cel care făcea primul numărul de pași stabiliți câștiga meciul.” – a mai explicat Dan Buzea.
Ca în cazul multor tradiții și jocuri pierdute și uitate de-a lungul timpului, am putea pune dispariția jocului de țurcă pe seama apariției tehnologiei, sau a mingii, întrucât, potrivit managerului proiectului, țurca seamănă destul de mult cu jocul de Oină: „Majoritatea jocurilor copilăriei au dispărut așa că nu este singurul care a ieșit de pe piață. Vrem să acumulăm și să creăm o bază de date serioasă cu cei care au practicat jocul de țurcă, pe care reușim să îi găsim, să avem un material documentar important despre acest joc, ca atunci când avem nevoie de informație și dorim să valorificăm acest proiect în cadrul unor expoziții, filme-documentar, să îi învățăm pe cei mici acest joc. (…) Vrem să îl putem salva, documenta, identifica, și valorifica pe viitor.”
Potrivit inițiatorilor, în cadrul proiectului „Țurca – Voluntariat pentru patrimoniu”, beneficiarii vor avea ocazia să le povestească organizatorilor mai multe despre acest joc, așa cum a fost el transmis de la strămoși, în funcție de specificul zonelor Întorsura Buzăului, Vama Buzăului, Barcani, Sita Buzăului, Crasna, Covasna, Zagon și Brădet.
„Pornim de la ideea că, în zona Întorsurii Buzăului, ofertele culturale care să pună în valoare patrimoniul cultural imaterial legat de jocurile copilăriei, în cazul de față țurca tradițională, nu au mai fost prezente. Acest demers este practic o premieră. Noi ca Direcție județeană pentru Sport și Tineret, prin acest proiect, reușim să combinăm ambele componente: atât componenta de sport cât și cea de tineret. Vedem că toată lumea vorbește despre faptul că tinerii nu ies să facă sport, mișcare. Poate fi oferită o variantă alternativă și poate fi folosită ca și oportunitate. (…) Am văzut că are o componentă și de implicare a tinerilor prin voluntariat, pentru că până la urmă este mai mult decât un joc, este implicarea tinerilor în a identifica moștenirea culturală pe care, fie că ne place sau nu, tinerii trebuie să o ducă mai departe, implicându-i direct, într-o formă inedită. Jocul de țurcă l-aș vedea doar ca pe un pretext, până la urmă e o formă inedită de a ieși din casă. (…) Ne-am gândit, împreună cu directorul DJST Covasna, Marian Știopu, că atâta timp cât avem un Centru de Agrement în subordine putem avea niște pachete cu activități pe care le putem lega pentru cei care vin în aceste centre de agrement. Așa cum această colaborare cu Asociația Cultural-Științifică „Carpații Răsăriteni” continuă, să venim cu o ofertă culturală pentru cei care vin să ne viziteze județul prin Centrul de Agrement Pădureni.” – a explicat consilierul de tineret din cadrul DJST Covasna, Cătălin Lazăr.
Bugetul total al proiectului este de 18 mii de lei, iar finanțarea pe care Direcția județeană pentru Sport și tineret Covasna a oferit-o este de 4 mii de lei însă, potrivit inițiatorilor, proiectul s-a bucurat și de sprijin financiar din partea partenerilor. Inițiatorii proiectului și-au propus ca la jumătatea lunii noiembrie (a.c.) să organizeze un prim joc demonstrativ de țurcă, și spun că se gândesc să conceapă și un filmuleț de prezentare, pentru promovarea proiectului. Jocul demonstrativ de țurcă se va adresa tuturor amatorilor, indiferent de vârstă, din zona depresiunii Întorsura Buzăului, și va avea drept scop promovarea activității sportive tradiționale.
***
În țară mai există o asociație care a încercat, de-a lungul timpului, să „reînvie” jocul de țurcă, prin organizarea mai multor competiții. Pornind de la ideea de a transforma ţurca dintr-un joc sportiv tradiţional, în sport naţional, un grup informal constituit din câţiva iniţiatori, denumit Asociația Sportivă „Clubul Român de Țurcă”, a organizat în vara şi toamna anului 2010 o serie de întâlniri pentru a finisa un regulament al jocului, care să conţină caracterele unui sport practicabil în aer liber. Asociația Sportivă „Clubul Român de Țurcă” a reușit să obţină marca înregistrată pentru jocul de ţurcă şi brevetul de invenţie pentru materialele sportive: groapa confecţionată într-un dispozitiv de lemn cu dimensiuni standard, bastonul şi ţurca, iar în perioada 14-15 mai 2011 a organizat un turneu de promovare, cu participarea a nouă echipe sighetene.
Ioana Ardeleanu
