Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Covasna (ASIMCOV) sărbătoreşte, anul acesta, două decenii de existenţă. Înființată în anul 1996 și având ca obiectiv principal dezvoltarea economică a regiunii, ASIMCOV are astăzi în componență peste 500 de membri.
La ceas aniversar, președintele Asociației – Bagoly Miklós-Levente și directorul executiv al acesteia – Vajda Lajos – au acordat ziarului „Mesagerul de Covasna” un interviu în care au vorbit despre începuturile ASIMCOV, despre realizări și planuri de viitor.
– ASIMCOV este, în 2016, în sărbătoare. Se împlinesc două decenii de la înființarea sa. Spuneți-ne, vă rog, care este povestea Asociației Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din județul Covasna? Cum s-a înființat ASIMCOV?
– Bagoly Miklós-Levente: Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Covasna s-a înființat în anul 1996. Ideea de bază, în urma căreia s-au adunat 20 de întreprinzători fondatori a aparținut regretatului Orban Arpad, președinte al Consiliului Județean Covasna, la vremea respectivă și, prima dată, ASIMCOV a avut sediul într-o încăpere din cadrul Consiliului Județean. După aceea, după vreun an, când societatea întreprinzătorilor a simțit mai necesară prezența ASIMCOV, s-a lărgit activitatea acesteia, s-a făcut modificarea de sediu, chiar în ideea de a nu fi sub tutela unei instituții, și atunci am reușit să ocupăm un spațiu pe strada Ciucului din Sfântu Gheorghe, fostul sediu al Cooperativei Hărcnicia, și am pornit la drum, normal, ca și orice organizație civică, având regulamentul nostru, președinte ales, director numit, asistent director. Primul președinte a fost Gombos Tiberiu, din Baraolt, după aceea a ocupat această funcție Gyorgy Zsolt, în 1998 și în echipa respectivă, când a fost ales domnul Gyorgy Zsolt președinte, a intrat și domnul Vajda Lajos ca director și asistent manager era doamna Gaspar Maria. Înainte era directoare doamna Bereczki Kinga iar din 1998 a intrat domnul Vajda Lajos ca director al Asociației.
– Vajda Lajos: Și trebuie recunoscut meritul doamnei Bereczki Kinga. Practic, dânsa a activat această Asociație…a avut o perioadă de aproape doi ani de zile, când într-adevăr, a crezut foarte mult în această asociație și practic dânsa a pornit activitatea, la început, când chiar a fost greu.
– Ce își propunea atunci ASIMCOV? Care au fost motivele pentru care s-a înființat această Asociație?
– Bagoly Miklós-Levente: Erau vremuri destul de tulburi în ceea ce însemna antreprenoriatul, în general… Nu erau oameni formați, nu erau manageri formați, nu se știa ce se întâmplă în cadrul unei întreprinderi private. Bineînțeles, nu trebuie să neglijăm nici faptul că se pornise o rețea de Camere de Comerț și Industrie pe vremea aceea, dar chiar și în acest context, la noi Camerele de Comerț și Industrie erau mai mult pentru firmele mari, firmele cu capital străin, deci nu erau atât de dedicate firmelor mici. Și atunci, acesta a fost, cred, golul respectiv pe care noi am reușit să îl umplem și am putut să ne axăm atenția asupra micului întreprinzător și, bineînțeles, pe parcurs am început să câștigăm încrederea micilor întreprinzători.
– Vajda Lajos: Aici trebuie amintit faptul că atunci, la început, erau niște relații, colaborări cu Ungaria. Se încheiaseră primele acorduri de înfrățire a județului cu județe din Ungaria, și fostul președinte al Consiliului Județean – domnul Orban Arpad, mergând în județele respective, a văzut modelul din Ungaria, unde se înființase, la începutul anilor ‘90, Fundația pentru dezvoltarea afacerilor.
– Bagoly Miklós-Levente: Înființarea acestei Fundații fiind o directivă guvernamentală în Ungaria…
– Vajda Lajos: Și astfel, în fiecare județ din Ungaria, Fundația a creat un centru de dezvoltare a afacerilor. Deci, în Ungaria existau Camere de Comerț, dar și aceste centre pentru dezvoltarea afacerilor, unde se oferea consultanță, sprijin, microcredite pentru antreprenori mici și mijlocii, și după această idee s-a înființat și la noi Asociația Întreprinzătorilor Mici și Mijlocii din județul Covasna și așa s-au format și primele relații cu centrele pentru dezvoltarea afacerilor din Ungaria.
– Bagoly Miklós-Levente: Și am stabilit chiar de la început ca scop ca aceste delegații care mergeau în orașe înfrățite, în județe înfrățite, să nu fie compuse numai din persoane de la Consilii Locale, ci să conțină și câte un reprezentant al mediului economic. În ceea ce privește mediul economic, noi am zis să fie incluși în delegații și reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii. Și așa s-a obișnuit, cu timpul, ca în aceste delegații să meargă și întreprinzătorii mici și mijlocii și așa am reușit și noi să dezvoltăm relații internaționale. Bineînțeles, prima dată am stabilit aceste relații cu Ungaria, datorită limbii pe care o vorbeam, dar cu ajutorul celor din Ungaria am format o rețea de relații internaționale. Însă, revenind, a fost o chestiune interesantă acea inițiativă de a cuprinde în delegațiile din județele înfrățite și reprezentanți ai mediului economic și am avut și un scop ca, în cadrul Consiliilor Locale, cel puțin la orașe, dar și la comune, să reușim să sprijinim câte o persoană care să intre ca și consilier, din partea reprezentanților mediului economic. A fost o activitate interesantă și de succes, astfel că și la ora actuală avem în Consiliile Locale ale orașelor oameni pe care am reușit să îi sprijinim să ajungă acolo, ca la luarea deciziilor să fie prezenți, și chiar și în Consiliul Județean. De exemplu, în Consiliul Județean, așa a ajuns domnul Vajda Lajos vicepreședinte, acum câțiva ani.
– Vajda Lajos: – Aici trebuie amintit că în anul 1999, la Adunarea Generală a ASIMCOV, s-a făcut modificarea statutului; am stabilit și că vom acorda consultanță, că vom organiza evenimente, cursuri, seminarii și altele, dar am specificat că scopul Asociației este să avem reprezentanți acolo unde se iau decizii în legătură cu mediul economic. Și așa ne-am propus inițial ca în fiecare oraș, câte un întreprinzător să facă parte din structuri politice, fiindcă altfel nu puteam (…). Deci, antreprenorii au simțit nevoia ca dincolo de a se ocupa de afaceri să vadă ce se întâmplă în economia județului sau orașului.
– Bagoly Miklós-Levente: Nu eram asociație politizată, dar totuși a fost necesar ca unii membrii să se înscrie în partide…
– Vajda Lajos: Și așa, la propunerea noastră, la vremea respectivă s-au înființat comisiile de specialitate care aveau legătură cu domeniul economic. Și așa, bineînțeles, legătura dintre ASIMCOV și Consiliile locale și orașele respective s-a întărit. După câțiva ani, acest model a început să fie aplicat și în alte județe. A fost o perioadă fructuoasă, între anii 2004-2008, în ceea ce privește informația primită în cadrul Consiliilor, prin antreprenori. Nu putem spune că momentan nu e, dar atunci ASIMCOV a avut un rol hotărâtor în viața județului, în viața orașului. Senatorii și deputații s-au consultat cu noi, au venit la întâlnirile noastre de club… și asta a fost bine, la vremea respectivă.
– Spuneați că ASIMCOV a pornit acum 20 de ani cu 20 de membri fondatori. Câți membri are astăzi Asociația?
– Bagoly Miklós-Levente: Sigur, cu timpul, Asociația s-a dezvoltat. La ora actuală avem altă structură decât era la început. Chiar am revoluționat structura organizatorică acum opt ani, când domnul Vajda Lajos a revenit din periplul de la Consiliul Județean și atunci s-a făcut o regândire și s-a făcut structura de baza a ASIMCOV pe asociații profesionale (…) și acum, cu membrii asociației profesionale putem să numărăm peste 500 de membri.
– Care erau principalele nevoi ale micilor întreprinzători din județ, la momentul înființării ASIMCOV?
– Bagoly Miklós-Levente: În primul rând, informația. Chiar din propria experiență pot să spun că în anul 1992, când m-am gândit să-mi fac o firmă, nu știam ce nume să-i dau…acum știm că un nume de firmă trebuie să fie ales în funcție de anumite criterii… Noi nu am știut. Era dificil și din punct de vedere al societății politice…nu s-au dat legile respective din timp…deci era haotic. Normal, se știa, pe baza informațiilor venite din Occident, unde era activitate privată tradițională, cum și în ce fel se pot organiza firme private, în ce formă juridică și așa mai departe, dar informațiile nu erau destul de clare, nici reglementate legal. Și atunci, din punctul acesta de vedere, am început să oferim consultanță, să oferim chiar și consultații juridice, și erau destul de populare… chiar veneau oamenii. Am organizat întâlniri de club, săptămânal ne întâlneam în diferite locații și am discutat și s-au transmis informații. A fost o vreme foarte interesantă din punctul acesta de vedere.
Și Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe, înființat sub egida ASIMCOV este la ceas aniversar
– . . Știu că, la un moment dat, ASIMCOV avea birouri și în celelalte orașe din județ. Ați început activitatea în clădirea Consiliului Județean, v-ați mutat în strada Ciucului, apoi, dar când a început ASIMCOV să se extindă și către celelalte orașe din județ?
– Bagoly Miklós-Levente: Da… În strada Ciucului am primit un birou în chirie, de la o fundație, și în anul 2000 am accesat un proiect Phare. Acesta a fost și primul proiect mai complex pe care ASIMCOV l-a accesat, prin care ne-am propus atunci să facem o rețea de informare și de sprijin al afacerilor, în județ. Am discutat cu primarii orașelor județului, aceștia au fost deschiși, și așa, împreună cu ei, am câștigat proiectul respectiv și am putut să deschidem în fiecare oraș al județului câte un birou teritorial, unde am avut activitate destul de interesantă și bună, timp de aproape șapte ani. Aceste birouri au funcționat foarte bine. Sarcina Consiliilor locale a fost de a ne pune la dispoziție o locație. Noi, pe baza acelui proiect, am reușit să dotăm birourile cu cele necesare și am putut plăti și angajați la aceste birouri… Între timp, s-au făcut schimbări și la Baraolt și la Covasna, dar noi am avut intenția de a păstra aceste birouri și acestea au funcționat mulți ani la rând.
– Vajda Lajos: Bineînțeles, de-a lungul timpului, relația noastră cu cei din Ungaria, cu organizații similare, s-a întărit. Prima delegație- când domnul Bagoly a fost ales președinte al ASIMCOV, în 1999-, a fost la Székesfehérvár, unde au fost vreo 9 persoane…Acolo au văzut prima dată cum funcționează un incubator de afaceri și au venit acasă și ne-au povestit .
– Bagoly Miklós-Levente: Nici cei de acolo nu au învățat cum funcționează un incubator de afaceri de altundeva, decât din experiența altora (…). Noi am văzut acolo cum funcționează un astfel de incubator, dar visul nostru s-a împlinit după 7 ani după ce ne-am întors.
– Vajda Lajos: Între timp am văzut și alte Incubatoare de afaceri din Ungaria, prin relațiile noastre. În anul 2001 am avut posibilitatea ca prin programul Phare să creăm o rețea de centre de afaceri. Atunci, la a doua Adunare Generală, când modificam statutul ASIMCOV, am stabilit că vom crea o rețea de incubatoare de afaceri, în județul Covasna. (…) A trebuit să așteptăm câțiva ani, până s-a ivit ocazia, când Guvernul României a lansat Programul multi- anual pentru relansarea economiei României – în 2005 – și atunci s-a vorbit despre ideea de a înființa incubatoare de afaceri în România, în trei județe, după un model pilot. A fost nominalizat județul Brașov, Alba și Hunedoara. Fiindcă în statutul și obiectivele noastre figura ideea constituirii incubatoarelor de afaceri, și fiindcă unul dintre județe nu a crezut în acea idee, s-a reușit să se modifice în așa fel încât să intre județul Covasna în program. În 2005 am semnat contractul și în anul 2006 am inaugurat Incubatorul de afaceri, la Sfântu Gheorghe, deci se împlinesc zece ani.
Poate la început ne-am axat pe relația cu Ungaria, fiindcă erau mai aproape, am văzut ce se întâmplă acolo. În plus, printr-un program guvernamental de acolo pentru sprijinirea oamenilor de afaceri de dincolo de graniței Ungariei, și ASIMCOV fiind centru de dezvoltare a afacerilor, am avut un contract cu partenerii din Ungaria. Astfel, din fondul destinat antreprenorilor de peste granițele Ungariei, 60% din fond a ajuns în județul Covasna.
– Bagoly Miklós-Levente: Datorită faptului că am reușit să ne organizăm. Noi am avut situația fericită, câștigând acest proiect despre care v-am povestit, că am avut structura… noi aveam structura pe baza proiectului câștigat și am putut porni mai în forță și am atras fonduri serioase în ceea ce privește dezvoltarea economică. A fost o perioadă interesantă (…). Și noi am învățat multe în toată acea perioadă (…). Ceea ce ne-am propus noi să facem în anii ‘90, cei din Ungaria făcuseră mult mai devreme. De exemplu, ei deja aveau structuri private încă din anii ‘80-82 (…). Rădăcina antreprenoriatului era mai veche acolo și noi ne-am bazat pe asta. Bineînțeles, ei aveau și posibilitatea de a umbla prin lume, ei mergeau în Occident și veneau cu informație. Din acest punct de vedere, am avut ce învăța de la ei.
– Și, revenind la Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe…vă rog să ne spuneți mai multe despre activitatea și scopul acestuia….Ce se întâmplă la Incubatorul de Afaceri?
– Bagoly Miklós-Levente: Este interesant faptul că dacă acum 10 ani, când s-a înființat Incubatorul de afaceri, oamenii se urcau în taxi și spuneau că doresc să ajungă la Incubatorul de afaceri, erau întrebați ce și unde este acesta. Astăzi, Incubatorul a devenit un reper, ceea ce înseamnă că am reușit să ne înrădăcinăm în opinia publică, și s-a ajuns ca Incubatorul să fie perceput ca instituție în care se întâmplă ceva. Fără lipsă de modestie, e meritul domnului Vajda Lajos, care și-a pus aici sufletul, fiind și de la început un inițiator al acestei activități. Am reușit ca astăzi, orice delegație care vine în România și vrea să vadă activități de incubator, la noi vine. Printre acele incubatoare care fuseseră nominalizate, despre care a amintit domnul Vajda, sunt unele care nu au activitate. Incubatorul de la Sfântu Gheorghe și acum e plin; este viață, este activitate (…). Principiul după care funcționează, așa cum am văzut și în Székesfehérvár era ca firme mici să fie prinse, atrase, în acest incubator în care creezi – de aici vine și denumirea de „Incubator”- creezi un mediu prielnic pentru pornirea, pentru dezvoltarea unei afaceri. E ca și incubatorul de la maternitate (...). Acum este a treia serie a firmelor. Aici, într-adevăr sunt probleme de legislație. Guvernanții nu au înțeles ce înseamnă activitate de incubare și noi trebuie să luptăm zilnic cu aceste probleme, pentru că Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a ieșit deja din această activitate și am rămas ca și finanțare pe fonduri guvernamentale. Aici, finanțarea se oferă astfel: în primul an, când o firmă intră în ciclul de incubare, primește facilitate economice: plătește jumătate chiria, plătește jumătate cost energetic, primește servicii de secretariat gratis și anumite chestiuni. Ulterior, pe parcursul a trei ani, aceste facilități se împuținează. Prima dată se trece la reducerea a 30%, 20% și după 3 ani rămân pe cont propriu. Cu toate acestea, au fost firme care au rămas în Incubator și după aceea, pe cont propriu, în condiții de piață, plătind chirie și având costurile aferente normale. Și au fost și firme care s-au dezvoltat în timp de cinci – șase ani, încât n-au mai încăput aici și au cumpărat sediu propriu și au mers pe cont propriu mai departe. Și la ora actuală sunt 56 de entități aici, însă, după cum am spus, trebuie să ne luptăm cu viziunea economică a guvernanților, fiindcă incubatoarele de afaceri merită să fie sprijinite.
– Vajda Lajos: Incubatorul de afaceri reprezintă o structură suport de sprijin a afacerilor, care oferă un spațiu și un mediu favorabil pentru IMM. Conform prevederilor, serviciile de incubare vor fi furnizate pentru o perioadă de 3 ani, deci operatorii economici au statutul de rezident pentru o perioadă de trei ani. Guvernanții iau în considerare un ciclu de trei ani. După viziunea lor (…), consideră că golești incubatorul după trei ani și pe urmă vin alte firme și poți să pornești un ciclu nou. Nu socotește nimeni că sunt niște cheltuieli și că dacă o firmă stă aici o jumătate de an sau un an, nu mai poți să repornești, să accesezi fondurile aferente. Noi am dat continuitate, și de aceea incubatorul funcționează. Nici alți administratori de incubatoare nu înțeleg acest lucru. Ei accesează fonduri pentru ciclul de trei ani, și apoi gata. Aici, la Incubatorul de Afaceri, permanent am căutat ca dincolo de acest program de sprijinire a antreprenorilor tineri sau a firmelor nou înființate, să găsim soluții. Mai exact, este vorba de centrul pentru clustere, biroul pentru clustere.
– Bagoly Miklós-Levente: Însă, până ajungem să vorbim despre clustere, trebuie să spunem că activitatea de incubare este atât de importantă pentru noi, încât am reușit, am condus delegații guvernamentale în Ungaria ca să le arătăm cum funcționează incubatoarele acolo. Să știți că aici este și sediul Asociației Incubatoarelor de Afaceri din România, asociație constituită la inițiativa noastră, iar domnul Vajda Lajos este președintele acesteia.
– Ați amintit despre dificultățile financiare în ceea ce privește Incubatorul de Afaceri și că ar fi necesare anumite schimbări. Ați luat măsuri în acest sens, ați adus, recent, în atenția celor cu putere în acest sens, aceste probleme?
– Bagoly Miklós-Levente: În permanență (…). Guvernele se schimbă, oamenii se schimbă (…). Dar nu putem spune că nu am primit atenție.
– Vajda Lajos: Noi am conștientizat că nu trebuie să ducem o luptă sindicală, ci trebuie să clădim ceva solid. Nu trebuie neapărat să cerem ceva! Nu aceasta este ideea, însă aceasta este cea mai mare problemă de mentalitate în România. Toată lumea, fără să dea ceva, cere de la Guvern și Guvernul trebuie să rezolve problemele tuturor. Nu, eu cred că Guvernul trebuie să fie partener pentru organizații neguvernamentale, și asta ar fi cheia succesului și în România. La nivel de organizații guvernamentale, să venim cu idei de dezvoltare a unui domeniu și mai departe, soluția să fie sprijinită sau nu, dar trebuie continuitate la acest nivel și am învățat foarte multe în acest sens, în ultimii ani. Altfel văd acum și problema incubatoarelor, față de cum o vedeam în 2006. Eu consider că înainte de a porni o afacere, trebuie să se treacă printr-o altă fază. De aceea am creat anul trecut și hubul (centrul de creație și inovare cu sediul la Incubatorul de afaceri), pentru ca tinerii sau cei care doresc să înființeze o afacere să cunoască posibilitățile județului, să vadă ce și unde are viitor…Și noi ne-am format în permanență.
Clustere formate sub egida ASIMCOV
– Fiindcă ați amintit despre clustere (asociații profesionale), entități constituite sub egida ASIMCOV, la Incubatorul de Afaceri, vă rog să ne oferiți mai multe detalii despre acestea. Care este impactul acestora asupra mediului economic?
– Bagoly Miklós-Levente: Domnul director Vajda Lajos, care este și vicepreședintele Asociației clusterelor din România, a fost cel cu această viziune și și-a dat seama din timp ce înseamnă clusterizarea economiei în România. Când au venit sugestii din partea comunității europene să se creeze clustere – aceste noi forme de asociere –în 2011, când a fost aici întâlnirea Asociației economiștilor, când a venit o persoană din partea Guvernului României de atunci și ne-a povestit că în România stăm bine cu clusterele, fiindcă sunt firme mari, multinaționale care cu furnizorii lor creează clustere, deci România nu ar putea să aibă probleme din acest punct de vedere, atunci m-am ridicat și am spus că acest tip de clustere nu servesc dezvoltarea economică, ci aceste clustere servesc interesele acelor vârfuri, firme importante, și noi am dori ca clusterizarea să decurgă pe baza ideii de a sprijini dezvoltarea economică regională, în România. Atunci, pe baza ideii de cluster din Italia, s-au analizat clustere orizontale, care ar fi varianta de a sprijini dezvoltarea economică. Atunci nu ne-a dat atenție deosebită, dar acum, persoana respectivă este promotorul acestei idei, de clusterizare orizontală. Domnul Vajda, din acest punct de vedere, a simțit extraordinar și la timp efectul clusterizării și noi am avut un noroc, pot să spun…
Am avut situația fericită ca, prin Asociația Profesională a prelucrătorilor de lemn să cunoaștem, la o întâlnire, niște oameni de la Universitatea din Brașov, care reprezentau o instituție finanțată prin program guvernamental german. Practic, ei veneau și căutau parteneri. Când am văzut că au în spate un sprijin financiar destul de puternic, au idei inovatoare, noi imediat am spus că dorim să le fim parteneri, și într-adevăr, ne-au ajutat, ne-au dotat biroul asociației, ne-au finanțat deplasări la expoziții, târguri, la care am reușit să ducem tâmplari din zonă, care nu doar că nu fuseseră la târguri internaționale, dar nici nu trecuseră granița României. Vă dați seama ce a însemnat pentru ei să vadă cel mai mare târg al industriei mobilei din Koln, din Milano sau Veneția. În 2008 am primit propunerea de a fi parteneri ai unei firme din Germania care a câștigat un program finanțat din fonduri europene prin programul cadru al Comisiei Europene, pe FP7, pentru a înființa un cluster. Și am zis: „de ce nu?” Am fost parteneri în acest program și, pe parcursul a doi ani, până la înființarea clusterului respectiv, am învățat enorm și pe metodele din Germania și din activitatea respectivă, și așa am reușit ca în 2010, la finalul proiectului, să înființăm primul cluster din România, în industria lemnului și a mobilei. Aceasta a fost o idee interesantă, generală, și putem spune că anul 2010 este anul pornirii clusterizării în județ. După aceea, modelul nostru de act constitutiv al clustrerului a fost și este cerut de mulți alții.
– Vajda Lajos: Așa a trecut ASIMCOV granițele județului. Cum s-a amintit, în 2007- 2008 am început formarea grupurilor profesionale. Primii au fost lemnarii, și datorită acelui sprijin.
– Bagoly Miklós-Levente: Ideea de asociere profesională a fost mai veche. În cadrul ASIMCOV, din 1999-1998, cu domnul ing. Kato Bela, inginer în industria lemnului, s-a încercat asocierea. Însă a durat mult timp până am reușit să convingem oamenii să se asocieze. Aceasta este cea mai mare problemă: de a câștiga încrederea unii în alții și domnul Kato a fost mobilizator în ceea ce privește crearea Asociației lemnarilor, dânsul a avut un rol important.
– Vajda Lajos: Astfel, prima grupare profesională din cadrul ASIMCOV a fost cea a lemnarilor. A durat foarte mult până au înțeles că trebuie să aibă o formă juridică. După ce am dat forma juridică, am avut baza creării clusterului „Pro Wood”. Deci, am avut Asociația care reprezintă firmele din domeniu și am atras instituții catalizator, universități și așa s-a format primul cluster.
– Bagoly Miklós-Levente: Trebuie menționat că nu doar firme, organizații specifice pot intra în cluster, ci am stabilit patru domenii importante, care trebuie neapărat să aibă reprezentanți într-un cluster: instituții finanțatoare, unde cuprindem și firme de consultanță; Consiliile Locale; dar trebuie neapărat atrase și resurse umane – școli, universități din zonă.
– Vajda Lajos: În Ungaria, în județul Zala, fiind aproape de Austria, deja din 2001 se vorbea despre clustere. În 2004 am fost la o discuție cu cei de acolo, s-a vorbit despre clustere, în cadrul unei întâlniri, la Budapesta, mi-au spus ce înseamnă și cum funcționează un cluster și nu am știut cum să ajung mai repede la hotel ca să notez tot ceea ce aflasem. Era o noțiune foarte necunoscută pentru noi. În urma proiectului FP7 despre care a amintit domnul Bagoly, s-a format primul cluster, și așa a venit ideea să consituim și alte clustere, pentru a dezvolta și alte domenii. Este o șansă de dezvoltare printr-o cooperare largă. Suntem în situația fericită în care clusterele s-au format natural, nu au fost impuse de nimeni. La nivel național am putut crea o idee asupra ceea ce înseamnă un cluster, care este misiunea unui cluster, cum se formează relațiile, deci așa, am depășit clusterele din Ungaria. Acolo nu există o organizație națională a clusterelor. Acum am ajuns în stadiul în care de aici din Incubatorul de afaceri, organizăm, de exemplu, un eveniment în luna mai, în Budapesta, și noi am stabilit clusterele din Ungaria care să participe la acel eveniment (…). Altfel vedem acum clusterele. În opinia mea, un cluster trebuie să aibă o viziune, să prevadă ceea ce se întâmplă peste 10 ani, să se gândească la modul în care pot fi formați tinerii în domeniul respectiv, la modul în care sunt formați specialiștii, la modul în care se pot forma relații internaționale în diferite domenii, cum se poate folosi potențialul regional. Este o altă viziune, o altă abordare care poate să aducă o schimbare la nivelul României, fără așteptări de la Guvern.
– Bagoly Miklós-Levente: Da, am spus că am luptat cu politicul însă trebuie să luptăm și cu mentalitatea oamenilor foarte mult. Este o muncă imensă de a –i face pe oameni să înțeleagă foloasele asocierii. Eu am o vorbă: asocierea nu este obligatorie, dar merită. E importantă schimbarea mentalității. Când vine un întreprinzător ne întreabă: „eu mă înscriu în acest cluster, dar ce primesc în schimb?” Asta este ideea greșită. E greșită ideea că mă înscriu în cluster și s-a terminat cu grijile mele. Clusterul nu-ți dă, clusterul creează o structură și în această structură, dacă îți găsești locul, ai și foloase. Dacă nu-ți găsești locul, e vina ta. Clusterul este- și din acest punct de vedere-, un sistem liberal. Printr-o simplă hârtie de aderare intri în cluster, și tot atât de simplu poți ieși dacă dorești. Este o formă de organizare modernă. Ca să ai reprezentare juridică trebuie să ai managementul format și noi mereu propunem ca acesta să fie asigurat de către o asociație constituită juridic, cu membri fondatori etc (…).
Gânduri la ceas de bilanț…
– Revenind la aniversarea a două decenii de la înființarea ASIMCOV, vă rog să ne spuneți cum au fost cei 20 de ani ?
– Bagoly Miklós-Levente: Și cu bune și cu rele. Din acești 20 de ani, ca și președinte al Asociației am avut continuitate din anul 1999 (…) Într-adevăr, am avut perioade mai grele; am avut perioada cea mai bună când am reușit să câștigăm acel proiect Phare (…); am avut perioada respectivă când domnul Vajda a plecat de la Asociație la Consiliul Județean și i-am simțit lipsa, dar am avut sprijinul CJ (…), am reușit să supraviețuim, dar din punct de vedere personal, doamna Gaspar Maria, domnul Vajda și cu mine suntem marcanți în ceea ce privește continuitatea în această perioadă.
– Vajda Lajos: Eu nu sunt adeptul schimbărilor făcute doar de dragul de a le face (…). ASIMCOV a fost mereu deschisă schimbării. Analizăm situația din mai multe nivele, nu doar din punct de vedere al firmelor, nu doar în ceea ce privește mediul economic, ci încercăm să avem și implicație în societate, nu doar să dezvoltăm economia fără a avea niciun efect în societate. Sau, de exemplu, nu are niciun rost dezvoltarea economiei dacă distrugem natura. Deci aceste aspect trebuie să le avem în fața noastră, dar pentru asta trebuie schimbată mentalitatea oamenilor (…). Bilanțul a 20 de ani arată ceea ce am putut aduce în județul Covasna, în economia județului, în viața economico – socială a județului. Într-un județ mic am creat aceste modele. Dar mai avem de lucru. Nu accept ideea de bogăție naturală.. și să fie sărăcie. Este un nonsens. Aici trebuie văzut cum se poate face o schimbare în sens bun – oamenii să trăiască mai bine – și la asta încă lucrăm (…)! Această concentrare exagerată a resurselor, a investițiilor către București, într-adevăr, nu îmi convine, și am văzut că acest lucru nu le convine nici ieșenilor, nici clujenior, nici timișorenilor (…).Noi avem păduri, avem resurse, avem tineret care ar putea avea șanse aici, și tinerii pleacă.
– Bagoly Miklós-Levente: Aici trebuie să schimbăm o mentalitate foarte veche (…)! Oamenilor le e frică de descentralizare, descentralizare care, în opinia mea, ar trebui făcută foarte repede pentru a facilita dezvoltarea economică substanțială (…).
– Vajda Lajos: Noi, în județul nostru, cu ASIMCOV am putut crea modele care sunt preluate de alții. O schimbare radicală în viața economică nu am putut aduce, pentru că nu am avut această forță, dar modelele pe care le-am creat prin incubator, clusterele, formarea relațiilor – toate acestea sunt modele.
– Cum veți marca împlinirea celor 20 de ani?
– Bagoly Miklós-Levente: Chiar ieri am avut o discuție în acest sens și urmează să stabilim mai multe, dar activitățile normale pe care le parcurgem prin ASIMCOV, anul acesta, le vom dedica aniversării. Chiar am discutat ieri că vom finaliza undeva în noiembrie șirul activităților dedicate aniversării, printr-un eveniment economic, după care, probabil, va urma un eveniment distractiv, dar vrem ca programul din acest an să fie mai consistent, mai amplu, în ceea ce privește aniversarea.
– Ce își propune ASIMCOV pentru anul 2016?
– Bagoly Miklós-Levente: Obiectivele noastre sunt, în general, ca și în anii precedenți. Nu vrem să formulăm scopuri care nu sunt posibil de atins. Scopul nostru este ca, în primul rând, să aducem în mentalitatea oamenilor ideea că asocierea este importantă și nu este de neglijat, având baza fenomenului de clusterizare. Avem șase clustere puternice deja, printre care câteva sunt recunoscute cu nivelul de bronz. Normal, clusterizarea este un fenomen în care nu poți să depui armele, efortul este continuu și sperăm să lărgim posibilitățile de colaborare (…). Anul trecut am semnat și un acord de colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Covasna, în ceea ce privește influențarea conducerii politice a județului de a acorda atenție deosebită economicului. Aici sunt probleme dar și posibilități, și sperăm că reușim să deschidem viziunea în acest sens. Sperăm ca și noile conduceri ale Consiliilor Locale vor înțelege că pentru a sprijini dezvoltarea economică este nevoie de conlucrare. Toate forțele – civice, politice și economice trebuie să conlucreze pentru a dezvoltarea economică.
– Ce mesaj aveți pentru întreprinzătorii covăsneni?
– Bagoly Miklós-Levente: Mesajul meu este acela că asocierea nu este obligatorie, dar merită!
– Vajda Lajos: Mesajul meu se îndreaptă către tineri: să fie curajoși, să se pregătească pentru antreprenoriat, să înțeleagă potențialul regiunii, iar antreprenorilor care simt că au harul să devină mentori, le transmit să devină mentori!
A consemnat Ana Alina Costache
