Aseară s-a încheiat la Braşov, în agora vechiului burg transilvan – cunoscuta Piaţă a Sfatului – o foarte interesantă manifestare expoziţională populară intitulată „Târgul de Florii” din Piaţa Sfatului.
A fost un succes, în pofida vremii capricioase
Timp de trei zile, pe o vreme mohorătă, cu ploaie şi frig, exceptând ziua de duminică, un mare număr de vizitatori, dintre care mulţi erau turişti străini, asiaticii aflându-se pe primul loc, au trecut prin faţa standurilor. Acestea erau amplasate de această dată într-un alt loc decât cel tradiţional (de la baza Turnului cu ceas), undeva lângă Fântâna centrală, oferind o gamă variată de produse bio.
Cei interesaţi au putut cumpăra bunuri alimentare foarte apreciate de copii şi părinţii lor, precum turtă dulce, ciocolată de casă, compoturi, dulceţuri, prăjituri, porumb fiert, halva, nuga, dar şi produse tradiţionale care nu trebuie să lipsească de pe masă de Paşte. Nu lipseau ţuica mai slabă, horinca, vinul fiert (căci termometrul indica destul de puţine grade), pâinea de casă, brânzeturile, cârnaţii, slănina afumată, mierea, dar ce nu era?
Se găseau multe articole de artizanat, de pielărie, “hand-made”-uri, bijuterii, accesorii, eşarfe, mătăsuri, inclusiv plante medicinale şi “leacuri băbeşti”.
Meşteri în toate cele…
Ne-am bucurat să găsim şi de această dată printre expozanţi producători tradiţionali din judeţul Covasna (Ozun, Lunca Ozunului, Ghidfalău, Tg. Secuiesc) meşteri în toate cele, care sunt invitaţi în mod constant la asemenea acţiuni în municipiul de da poalele Tâmpei. Este suficient să amintim doar de Concursul gastronomic internaţional denumit „Terra Madre Day”, adică „Ziua Mamei Natura” sau de Târgul periodic de bunuri ecologice numit Slow-Food „Roadele Pământului”®, ca o replică la mâncarea de tip industrial, fast-food.
Ţăranii şi artizanii covăsneni sunt renumiţi pentru excelentele lor produse agricole şi preparate alimentare, gen „kürtős kalács”, pâine pe vatră, turtă dulce, clătite, prăjituri de casă, ceapă roşie, cartofi, palincă, dulceţuri de fructe de pădure etc.
Ateliere temetice
Pentru turiştii autohtoni, dar mai cu seamă de peste hotare, care vin în mare număr la Braşov în orice senon, anul trecut municipiul amintit înregistrând cel mai mare număr de vizitatori străini din România, s-au deschis câteva atelierele de iconografie, încondeiere a ouălor de Paşte. Iar pentru cei mici au existat standuri în care se realizau pe loc jucării din materiale textile. De asemenea, erau de vânzare căţei de rasă şi …iepuraşi, numai buni de a fi oferiţi drept cadou în Ajun de Paşte.
O tradiţie veche de peste 100 de ani
Nu toată lumea ştie că „Târgul de Florii din Grădina germană”- aceasta este titulatura completă a manifestării ce s-a desfăşurat în Piaţa Sfatului – îşi are originea într-o tradiţie germano-elveţiană de împodobire a fântanilor în perioada ce precede Marea Sărbătoare a Învierii Domnului.
Amintitul obicei datează de mai bine de un secol în Occident, fiind transpus cu succes, iată, şi la Braşov în cadrul unei interesante manifestări de primăvară dedicată apropiatelor Sărbătorii Pascale.
În anul 1909 a fost decorată pentru prima dată cu crengi de brad, flori şi ouă colorate o fântână dintr-o piaţă dintr-un oraş elveţian, iniţiativă apreciată de comunitatea locală. Succesul avut i-a îndemnat pe edili să continue acţiunea şi treptat ideea a fost preluată de toate comunităţile germane, pentru a aduce un omagiu apei, primăverii şi, mai ales, Sfintelor Paşti.
Aşa se face că două dintre cele trei fântâni din Piaţa Sfatului (Arteziana hexagonală de lângă Catedrală şi Fântâniţa porumbeilor) au fost împodobite în weekend-ul abia încheiat cu ramuri verzi de brad şi flori, cu decoraţiuni realizate de copiii de la o Grădiniţă cu profil german din Schei.
Impresii deosebite
Am stat de vorbă cu o turistă din Coreea de Sus, care ne-a spus că se află pentru prima dată în România şi a rămas profund impresionată de frumoasele tradiţii întâlnite aici. Surprize la tot pasul. A poposit la fiecare stand, a gustat şi a cumpărat multe bunătăţi. „M-au impresionat produsele apicole, brânzeturile, ca şi varietatea extraordinară a plantelor medicinale”.
Am întrebat-o dacă a gustat un „kürtős kalács”?
– Nu ştiu ce este.
– Veniţi cu mine. Iată-l. Vă rog să gustaţi…
– Este minunat. Cum se numeşte? Scrieţi-mi pe o hârtie. Vă mulţumesc şi n-am să uit. România este minunată…
Horia C. Deliu
