Ne-am reîntors din nou cu premii şi diplome; de data asta din Borleşti jud. Neamţ .
Participarea la Festivalul – Concurs ,,NESTEMATE POPULARE PE PLAIURI NEMŢENE – Valerica Patrichi” ediţia a – IV-a , 8 Mai 2016, ne-a adus o diplomă şi un trofeu per ansamblu , un loc III la interpretare, prin solista Casiana Citirigă , precum şi un loc III pentru secţiunea de dansuri populare.
Ţinând cont că au fost 80 de intrări în scenă( ca şi concurenţi), cred că Ansamblul Artistic de Amatori ,,Plaiuri Tulgheşene” şi-a făcut din nou datoria. Mulţumim din nou Primăriei Tulgheş, Şcolii Gimnaziale Tulgheş care şi de această dată ne-au ajutat să participăm şi să reprezentăm Tulgheşul dar, mulţumim în acelaşi timp copiilor acestora şi părinţilor lor precum şi bătrânilor rapsozi care ne-au predat izvorul cu apă vie.
Dragi părinţi şi bunici puteţi fi mândri şi liniştiţi: Tradiţia nu se va pierde şi copiii sunt de toată isprava.
Ceea ce este mai important, dincolo de toate trofeele sau premiile pe care le aducem acasă , din punctul meu de vedere, este faptul că între copiii participanţi la aceste Fesatival – concursuri, se crează o legătură vie, vor avea prieteni pe viaţă în toate colţurile ţării, dar şi mai important decât asta, este faptul că toţi aceşti copii cunosc rădăcina copacului acestuia românesc, că învaţă tradiţiile autentice, că le vor putea da copiilor lor şi, oare, nu asta înseamnă, la urma urmelor, să fi patriot?
Ei sunt aceia cărora le-am dat în pază îzvorul cu apă vie şi credeţi-mă, vor fi nişte paznici buni. Izvorul nestematelor noastre sufleteşti este pe mâini bune.
Asta gândeam în timp ce juriul se străduia să ajungă la înţelegere în legătură cu premiile, privind la copiii din trei ansambluri(ceilalţi se risipiseră că erau obosiţi) care s-au strâns în jurul unei boxe şi au jucat împreună mai bine de o oră şi jumătate ; Erau acolo tulgheşenii noştri, Tarcăul şi cei de la Cotnari care cântau la un moment dat, jucând împreună ,,Bine-i şade mesei mele împrejur cu nemurele” . Toti spectatorii au ieşit din sală şi s-au adunat în jurul nostru – era un altfel de spectacol- efectiv vedeai ,,Milcovul secat dintr-o sorbire”.
Referitor la noi, vreau să menţionez faptul că, peste tot în ţară unde am evoluat, am ridicat sălile în picioare,(ceea ce nu se întâmplă acasă – dar ,,nimeni nu-i profet în ţara lui”), toţi sunt extraordinar de surprinşi că la noi încă mai sunt vii straiele naţionale ale străbunicilor noştri, că mai folosim instrumentele tradiţionale dinainte de primul război mondial iar ceea ce frapează de fiecare dată este felul în care suntem constituiţi ca ansamblu: Aducem pe scenă de fiecare dată acel sentiment de familie românească . . în care, cel mic ascultă şi învaţă de la cel bătrân, unde fratele mai mare are grijă de frăţiorul mai mic unde suntem toţi împreună la bine şi la greu, respectându-ne şi susţinându-ne.
Coordonator Ansamblu Artistic de Amatori ,,Plaiuri Tulgheşene”
Lăcrămioara Pop
