Elementele Coloanei Infinitului, opera marelui sculptor modern Constantin Brâncuși, au fost turnate la Atelierele Centrale din municipiul Petroșani, cu sprijinul inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, iar la Muzeul Mineritului din oraș sunt păstrate dovezi și obiecte având legătură cu această poveste.
Muzeograful Marian Boboc a relatat, pentru AGERPRES, că operațiunea a fost supravegheată direct de către Brâncuși, care în perioada lucrărilor, în anul 1937, a locuit chiar în casa inginerului Georgescu-Gorjan și venea zilnic la atelierele din Petroșani.
Mărturiile acestui demers care au îmbinat în mod fericit arta cu industria se pot vedea, în zilele noastre, la Muzeul Mineritului din Petroșani, pe un panou generos unde sunt prezentate istoria operațiunii, numele celor care au trudit acolo, mai multe date tehnice și fotografii de arhivă.
„Povestea se leagă de numele inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, care în iarna anului 1934 ajunge la Paris, se întâlnește cu Brâncuși în atelierul său. În ianuarie 1935, acolo și de comun acord, stabilesc să îl ajute pe Brâncuși în demersul său artistic. Brâncuși a spus că are acest proiect, dar nu are sprijin”, explică muzeograful Marian Boboc de la Muzeul Mineritului.
Potrivit acestuia, Georgescu-Gorjan i-ar fi spus lui Brâncuși că poate veni la Petroșani, unde acesta lucra ca inginer șef la Atelierele Centrale ale Societății Miniere Petroșani.
„Peste doi ani, în 1937, Brâncuși vine în Petroșani și locuiește chiar în casa inginerului Gorjan, locuință care, din păcate, nu mai există astăzi. Era situată undeva prin centrul Petroșaniului, dar acum nu mai există nici o clădire veche pe acolo. Și de acolo, în fiecare zi, Brâncuși mergea la Atelierele Centrale Petroșani, pentru că nu erau chiar foarte departe, unde supraveghea lucrările – avem și o fotografie cu el acolo”, adaugă muzeograful Marian Boboc.
Turnarea elementelor a început în septembrie 1937 și durat circa o lună și jumătate.
„Aici, pe un panou, avem tot istoricul acestei turnări. La 14 septembrie începe confecționarea stâlpului central, oțelul vine de la Reșița. Pe urmă, între 16 septembrie și 20 octombrie se toarnă modulii de fontă, iar în a doua jumătate a lunii octombrie au loc primele transporturi, de la Petroșani la Târgu Jiu. Transportul se realizează cu autocamioanele unor antreprenori locali, care probabil aveau relații comerciale cu Societatea Petroșani. În mod sigur au fost transportate cu camioane și nu, cum spune legenda, cu carul cu boi”, ține să precizeze muzeograful.
Datele tehnice arată că alămirea Coloanei s-a realizat la fața locului, prin pulverizarea de sârmă de alamă, tehnologia fiind adusă din Elveția și reprezentând o premieră în România.
Soluția construirii fundației Coloanei a venit tot din partea inginerului Georgescu-Gorjan, care a săpat, la Târgu Jiu, împreună cu muncitorii de la Atelierele Centrale Petroșani. „Inginerul Gorjean, se vede că era un tip foarte metodic, el chiar găsise și soluția, să zicem așa, ‘înrădăcinării’ Coloanei. Și lucrul ăsta spune foarte mult de efortul petroșenean la ridicarea Coloanei Infinitului”, aprecia Marian Boboc.
În prezent, clădirea în care au funcționat Atelierele Centrale din Petroșani, undeva în apropierea gării, nu mai există. Cel mult, din stradă, se poate vedea locul unde fuseseră ridicate atelierele, însă accesul spre acestea nu mai este posibil, terenul respectiv fiind unul privat.
Dincolo de detaliile tehnice, Marian Boboc își îndeplinește și rolul său de fin cercetător al izvoarelor vremii.
„O observație de-a mea este că presa locală, foarte interesant, și nici cea județeană, și cred că nici cea națională, nu a marcat momentul șederii lui Brâncuși în Valea Jilului. De ce? Mi-e foarte greu de știut. Eu mă consider un patriot local. Și cred că trebuie să fim cu toții mândri că această operă, care a rezistat peste veacuri, a fost turnată la Petroșani. S-a făcut și cu sprijinul cărbunelui din Valea Jiului. Pentru că toată această întreprindere a costat bani, iar banii aceștia au fost plătiți de către Societatea Mineră Petroșani. Cum? Vânzând cărbune. Pe vremea aceea, în Valea Jiului se scotea cărbune, trebuie să zic, și se și vindea cărbunele”, mai arată muzeograful.
De remarcat este faptul că istoria construirii Coloanei Infinitului la Petroșani poate fi și văzută într-o inedită expoziție de fotografii și panouri luminoase ce a fost vernisată în spațiul peronului gării din municipiu.
Inițiativa aparține șefului stației CFR Petroșani, Dorel Șchiopu, care consideră că istoria trebuie promovată prin promovarea unor acțiuni și oameni ai locului.
„Foarte mulți puțini oameni știu că această celebră minune a lui Brâncuși, Coloana Infinitului, a fost construită la Petroșani. Expoziția va scoate în evidență acest lucru. Prin această expoziție, ne înclinăm și noi în fața geniului lui Brâncuși, așa cum maestrul merită cu prisosință”, a subliniat și mentorul evenimentului cultural.
Panourile cu fotografii și explicații vor rămâne în gară pentru a fi văzute de călători și de către toți cei interesați pe tot parcursul Anului Constantin Brâncuși.
AGERPRES
Foto: Sorin Blada/AGERPRES
