Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, este de părere că situaţia actuală a românilor care au făcut credite în valută putea fi evitată dacă guvernul ar fi colaborat cu băncile, aşa cum se întâmplă în alte state europene.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute ieri, primarul oraşului Sfântu Gheorghe a vorbit despre actuala situaţie a românilor care au avut proasta inspiraţie să contracteze un credit pentru locuinţă cu ipotecă imobiliară în euro, dolari sau fraci elveţieni, arătând că gruparea UDMR a încercat încă din luna octombrie a anului trecut, să propună guvernului o soluţie prin care atât populaţia cu credite cât şi băncile să fie în avantaj.

Acesta a arătat că propunerea UDMR pentru a scoate românii din criza creditelor era să împartă riscurile şi responsabilităţile atât către Banca Naţională a României, către băncile comerciale şi către debitor, în proporţie de 40%, 30 % şi respectiv 30%.

„Asta a fost propunerea noastră pe care am prezentat-o anul trecut în octombrie, deci se vede că nu am venit cu această propunere pentru că ne-am speriat de efect şi vrem să ieşim cu ceva popular, ci am ieşit în octombrie, cu mult înaintea aprecierii francului elveţian. Am avut un proiect de lege în Parlament depus de Cseke Attila, de mai multă vreme, pentru că am văzut cum s-a reglementat problema în Ungaria, şi iată că astăzi vedem că atât Croaţia cât şi Polonia, la nivel guvernamental încearcă să reglementeze problema. Niciun guvern nu spune să rezolve această problemă banca şi cetăţeanul”, a spus Antal Arpad.

Totuşi, această idee de propunere nu  a stat în picioare deoarece, în urmă cu două zile, în şedinţa comisiei de buget şi finanţe a Parlamentului, reprezentanţii PNL au expus  motive conform cărora  conversia creditelor din valută în moneda naţională nu este posibilă. Aşadar, liderii UDMR au elaborat o nouă strategie,  seara trecută, care nu prevede conversia.

„După cum ştiţi există o directivă 17 din 2014 a UE care nu poate fi aplicată retoactiv, dar faptul că în 2014 UE  a scos această directivă, este un semnal clar că şi cei de la Bruxelles au văzut că ceva nu este în regulă în ceea ce priveşte finanţările în valută în acele state care nu sunt în zona euro. (…)Este o soluţie mult mai simplă, scoate din ecuaţie Guvernul. În această variantă nu există o solidaritate a acetăţenilor pentru că se referă exclusiv la relaţia bancă-cetăţean, dar trebuie reglementat legal. Porneşte de la această normativă europeană de 20%,  şi am spus în felul următor: o soluţie alternativă care nu presupune conversie, dar ar putea rezolva problema debitorului în valută, este obligarea băncilor la aplicarea unor rate de dobândă la creditele în valută, din care ar rezulta o creştere a datoriilor de plată lunare exprimate în lei de maxim 20% comparativ cu prima rată a creditului”, a arătat liderul maghiar.

În acelaşi context, Antal Arpad a menționat  că în opinia UDMR, aplicarea unor dobânzi negative la creditele în franci elveţieni, în funcţie de maturitatea creditului, poate aduce debitorul pe linia de plutire, dar ajută şi banca, în sensul că pierderea nu va fi înregistrată imediat, ci se va eşalona pe o perioadă mai mare de timp. Acesta a adăugat că de această lege ar trebui să beneficieze doar debitorii care nu au restanţe, astfel băncile având o siguranţa că suma împrumutată va fi restituită integral.

. .

„Asta este o soluţie foarte bună pentru bancă, pentru că nu are o pierdere pe moment. Pierderile băncii se trag pe o perioadă foarte lungă, şi ceea ce e foarte important este că această lege să fie aplicată doar în cazul acelor cetăţeni care nu au restanţe. Este o garanţie pentru bancă, că acel credit o să fie plătit. (…) Unele bănci comerciale au luat deja decizii asemănătoare.  O bancă a trimis o adresă la clienţi prin care le-a comunicat că scade dobânda cu 2%, pentru o perioadă de trei luni,  pentru ca riscul debitorului să nu fie şi mai mare. Şi băncile caută soluţii, însă eu cred că e mult mai bine dacă se face o reglementare la nivel naţional”, a mai spus Antal Arpad.

Insolvenţa persoanelor fizice este o problemă falsă. Situaţia nu se poate minimaliza doar pentru cei care au luat credite în franci elveţieni

În opinia liderului maghiar, „insolvenţa persoanelor fizice nu rezolvă absolut nimic în această problemă”, fiind de părere că este o problemă absolut falsă care nu este nici pe departe soluţia la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă.

Acesta propune, ca reglementare universală pentru toţi debitorii în valută, fie că este vorba de euro, dolar sau franc elveţian, să fie trecerea creditului la cursul iniţial plus 20%, reglementat prin dobânzi din 3 în 3 luni, în aşa fel încât suma care trebuie plătită lunar de cetăţean să nu fie mai mare cu  20% faţă de rata iniţială.

„Eu consider că situaţia nu se poate minimaliza doar pentru cei care au luat credite în franci elveţieni, ci trebuie luată, în general, pentru toate persoanele care au contractat credite în valută. Noi considerăm că problematica creditelor în valută, este o problemă complexă de ordin social, dacă ne gândim la evacuări, de ordin economic dacă ne gândim la faptul că în momentul în care băncile vor scoate pe piaţă zeci de mii de locuinţe, la nivel naţional va scădea valoarea imobilelor, financiar pentru că băncile vor avea de suferit în momentul în care o parte din portofoliul lor de credite va intra în neplată,  şi evident de reglementare.  Rezolvarea necesită şi implicarea guvernamentală. Nu cred că este cinstit nici din partea BNR, nici din partea Guvernului, să spună că nu este treaba noastră, pentru că BNR a reglementat. Să spună în acest moment BNR sau Guvernul că nu este problema lor, este o atitudine ultraliberală şi incorectă, în situaţia de faţă.”, este de părere Antal Arpad.

Tot greul cade pe umerii primăriilor

În acelaşi context, primarul municipiului Sfântu Gheorghe atrage atenţia că nu guvernul va fi „vizitat” de către debitorii care şi-au pierdut casele în urma incapacităţii de plată a creditului, ci primăriile. Acesta a amintit că primăria nu poate repartiza unei persoane care a deţinut o locuinţă după anul 1989, conform legidslaţiei în vigoare, aşadar edilii trebuie să se confrunte cu situaţiile sociale ale celor care rămân în stradă: „În momentul în care oamenii ajung în stradă, noi trebuie să le rezolvăm problema pentru că ei nu merg la primul ministru să le-o rezolve, ci vin la primar. Dacă ai avut locuinţă după 1989, nu poţi primi locuinţă socială. Nici măcar locuinţă socială nu poţi să dai la cetăţeanul care până la urmă a încercat să facă ceva cu viaţa lui, a riscat ceva dar nu a reuşit şi a ajuns pe stradă, în timp ce celălalt, care niciodată nu a făcut şi nici nu a vrut să facă nimic în viaţă, stă la coadă să primească locuinţă socială. Nu e corect!”

Maricela Dan

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail