„Ţinutul Secuiesc” nu este sărac şi are potenţial pentru a se întreţine singur, a declarat, joi, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care este şi liderul organizaţiei municipale UDMR.
În susţinerea afirmaţiilor sale, Antal Arpad a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă două hărţi referitoare la repartizarea PIB pe judeţe şi cheltuielile cu angajaţii din structurile publice, arătând că nici unul dintre cele trei judeţe din componenţa „Ţinutului secuiesc”, respectiv Covasna, Harghita şi Mureş, nu se află pe „lista neagră”. „Toţi au spus că fără Bucureşti săracii maghiari ar muri de foame (…) Eu vreau să le spun că nu este aşa, iar dacă am fi lăsaţi să ne gestionăm singuri problemele atunci am sta şi mai bine”, a declarat Antal Arpad.
Acesta a adăugat că nu politicienii din Capitală ar trebui să decidă viitorul comunităţilor locale, ci înşişi oamenii care trăiesc în aceste comunităţi. „Avem dreptul să trăim şi în sărăcie. Să ne lase să trăim în sărăcia care de fapt nu există. Să meargă mai întâi în judeţe din Moldova şi apoi să vorbim de sărăcie sau bogăţie”, a declarat Antal Arpad, apreciind că cei care deplâng starea deplorabilă a „Ţinutului Secuiesc” dau dovadă de „obrăznicie” în condiţiile în care, timp de 70 de ani, statul român „a făcut totul pentru a distruge” din punct de vedere economic această zonă locuită preponderent de maghiari, inclusiv prin privatizările făcute în ultimele decenii care au pus pe butuci turismul, industria şi au lăsat numeroşi localnici fără locuri de muncă.
În context, acesta a menţionat că atunci când se vorbeşte despre PIB-ul judeţelor Covasna şi Harghita nu se ţine cont că acestea sunt preponderent rurale şi că oamenii de la ţară îşi asigură o mare parte din alimentele necesare traiului de zi cu zi din producţia proprie. „În Harghita, de exemplu, 60% din populaţie trăieşte la sate, iar la Braşov 20%. Nu poţi compara nici PIB-ul şi nici cheltuielile unei familii care stă la sat cu ale uneia de la oraş (…) În PIB nu intră cartofii, ceapa şi alte alimente care sunt într-o familie rurală şi pentru care la oraş se cheltuieşte 20-30% din buget”, a declarat Antal Arpad.
Antal Arpad
„Pierdem de două ori, pentru că, dacă PIB-ul e mai mare, atunci vom primi mai puţine fonduri pentru regiune de la UE, iar în interiorul regiunii banii îi vor lua Braşovul şi Sibiul care sunt mai puternice decât judeţele secuieşti. Astea sunt argumente raţionale, economice şi neetnice care trebuie luate în calcul în la reorganizarea regiunilor”.
Ţinând să aducă „argumente raţionale, ştiinţifice şi euroconforme” în favoarea regiunii „Ţinutul Secuiesc”, Antal Arpad a declarat că actualele regiuni de dezvoltare au generat discrepanţe şi decalaje economice între judeţe, iar acestea se vor adânci dacă nu vor fi reorganizate. Liderul UDMR a mai spus că nu este în avantajul nici unuia dintre „judeţele secuieşti” să facă parte dintr-o regiune cu judeţe puternice, cum sunt Sibiu şi Braşov, pentru că astfel vor primi mai puţini bani de la Uniunea europeană.
Oana Mălina NegreaAGERPRES
