Sociologii de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Kiss Tamás şi Barna Gergő au realizat un un studiu în rândul absolvenţilor de liceu din perioada 2004 – 2013, cu privire la aspiraţia lor de a trăi şi lucra acasă sau în străinătate.
După părerea domnului primar Antal Árpád, a fost necesară realizarea unui astfel de studiu, deoarece conducerea oraşului, administraţia publică locală trebuie să ştie ce fel de politici publice sunt necesare în scopul de a putea convinge, cu argumente solide, tineretul care oscilează între a pleca sau a rămâne, să rămână acasă, şi să-şi întemeieze familii acasă.
Acest studiu amplu s-a extins asupra tuturor liceelor din oraş, în chestionar fiind incluse şi întrebări cu privire la naţionalitate, limbă maternă şi limbă de predare.
Din studiu a reieşit faptul că, începând cu anul 2007 a scăzut numărul elevilor de liceu cu limbă de predare în limba română, crescând numărul celor care învaţă în limba maghiară. În timp ce, în 2007 proporţia a fost de 55% elevi la învăţământul în limba maghiară şi 45% elevi la învăţământ cu predare în limba română, în 2014 această proporţie s-a modificat semnificativ- 68% elevi la învăţământul în limba maghiară şi 32% elevi la învăţământ cu predare în limba română.
Domnul primar a mai subliniat faptul că, privind aceste date, este foarte evident că dacă nu s-ar fi schimbat regimul, şi ar fi rămas cel comunist, continuând strategia naţională de asimilare, până acum, la Sfântu Gheorghe s-ar fi reuşit modificarea ponderii etnice.
Totodată, din studiu a reieşit şi faptul că mulţi copii maghiari învaţă în clase cu predare în limba română, numărul acestora reprezentând în total procentajul de 10%. Conform cercetătorilor, acest lucru se întâmplă deoarece părinţii decid aşa, dar şi pentru că numărul claselor cu predare în limba română stabilit de minister este mai mare decât cel necesar, iar numărul claselor cu predare în limbă maghiară este mai mic decât ar fi nevoie. Astfel că, mulţi copii maghiari sunt forţaţi de împrejurări să înveţe în clase cu predare în limba română. Din studiu mai reiese şi faptul că la Sfântu Gheorghe sosesc copii maghiari din alte judeţe doar în pondere de 2,9%, iar ponderea copiilor români care vin la Sfântu Gheorghe să înveţe în clase cu predare în limba română este mai mare, de 10,7%. Din punctul de vedere al cercetătorilor, şi la ora actuală există un flux de persoane de etnie română la Sfântu Gheorghe, de aproximativ 10%, căci aceşti copii sunt, în primul rând, copiii funcţionarilor publici români care lucrează în instituţii publice unde maghiarimea este subreprezentată, cum ar fi de exemplu unităţile Ministerului de Interne, unităţi de poliţie şi milităreşti.
În legătură cu acest lucru, domnul primar Antal Árpád a subliniat „nu este vorba neapărat despre faptul că există o strategie de depopulare, dar este evident că, dacă la instituţiile în cauză numărul angajaţilor maghiari ar fi proporţional cu cel a angajaţilor români, şi cifrele ar arăta o cu totul altă imagine.”
Kiss Tamás a spus că, din rezultatele studiului reiese că 72% din absolvenţii de liceu care trăiesc în Sfântu Gheorghe ar dori să rămână acasă, 76% din elevii maghiari şi 63% din elevii români. Kiss a subliniat faptul că nu există o tendinţă puternică de migraţie în străinătate în rândul tinerilor din Sfântu Gheorghe, dar în acest caz este foarte puternică mişcarea migratoare internă, în interiorul ţării. Mai exact, oraşele ţintă pentru absolvenţii maghiari sunt marile centre universitare transilvănene, Cluj Napoca, Târgu Mureş, acestea fiind urmate de Ungaria, ca şi ţintă de emigrare. În rândul absolvenţilor români de liceu, se poate observa o cu totul altă tendinţă, aceştia dorind să plece din Sfântu Gheorghe, în primul rând în Braşov, Bucureşti, şi în diferite ţări străine.
„Aceste date arată că absolvenţii maghiari şi cei români se află pe piste total diferite, în ceea ce priveşte dorinţa de emigrare. În timp ce absolvenţii maghiari pleacă în oraşele din vestul ţării, în primul rând din Transilvania, absolvenţii români pleacă spre Braşov şi Bucureşti.” a spus Antal Árpád.
Un procentaj de aproximativ 10% din absolvenţii ultimilor 10 ani locuiesc în străinătate, 63% dintre aceştia nu doresc să vină acasă, 23% nu exclude posibilitatea venirii acasă, iar 14 % dintre aceştia plănuiesc să vină acasă. Ponderea celor care doresc să vină acasă este mai mică în cazul românilor, de doar 3,6%.
. .
Antal Árpád a subliniat faptul că municipalitatea trebuie să acorde o atenţie sporită celor care cochetează cu ideea revenirii acasă, dar şi celor care plănuiesc concret revenirea acasă, căci este foarte important pentru aceşti tineri ca, la revenirea acasă, să poată găsi locuri de muncă corespunzătoare, şi să aibă un trai decent.
În viitorul apropiat se vor realiza focus – grupuri cu tinerii care se gândesc la revenirea acasă, cu scopul ca municipalitatea să culeagă informaţii cu privire la paşii care trebuie făcuţi pentru a înlesni revenirea acestor tineri, după terminarea studiilor universitare.
Studiul a testat şi cunoştinţele de limbi ale absolvenţilor, reieşind faptul că 39% din numărul absolvenţilor români nu vorbesc deloc limba maghiară, 27% dintre ei înţeleg la nivel de bază, iar la nivel mediu, 14%. În comparaţie cu acestea, 14% dintre absolvenţii maghiari de liceu vorbesc la nivel de bază limba română, 40% dintre ei la nivel mediu, iar proporţia de 41% vorbeşte bine limba română. Totodată, a reieşit şi faptul că absolvenţii români vorbesc în număr mai mare şi la nivel mai avansat limba engleză decât absolvenţii maghiari, lucru la care trebuie să se lucreze, căci absolvenţii care vorbesc limba engleză au un avantaj net pe piaţa muncii.
Ca şi concluzie, domnul primar Antal Árpád a spus că studiul a arătat imagini concrete în legătură cu multe întrebări, în primul rând în ceea ce priveşte învăţământul. De aceea, acest studiu va fi prezentat Inspectoratului Şcolar şi directorilor de licee, pentru a găsi împreună soluţii la problemele ridicate. Este important să se creeze numărul corespunzător de clase cu predare în limba română şi în limba maghiară, număr care să oglindească realitatea, pentru ca elevii maghiari să nu fie forţaţi de împrejurări să înveţe în clase cu predare în limba română. O altă situaţie este creată de faptul că pregătirea în domeniul serviciilor se desfăşoară cu preponderenţă în limba română, iar elevii care studiază doar în limba română în aceste clase, mai târziu îşi vor găsi loc de muncă în domeniul serviciilor, într-un oraş unde majoritatea vorbeşte limba maghiară. Şi nu în ultimul rând, cea mai mare sarcină este că la Sfântu Gheorghe trebuie consolidat învăţământul universitar, căci cei mai mulţi tineri pleacă în oraşele mari universitare, acestea funcţionând ca un fel de centre de head-hunting. „Dacă vom reuşi pe viitor să le asigurăm tinerilor învăţământ universitar de calitate în oraşul nostru, ar însemna pe viitor şi generarea investiţiilor şi a întreprinderilor. Aceste lucruri trebuie să le realizăm, în viitorul apropiat, la Sfântu Gheorghe.” – a concluzionat domnul primar.
(Foto: Vargyasi Levente)
