Au trecut 10 zile de când în spațiul public a apărut, în data de 10 februarie 2023, informația cu privire la pronunțarea sentinței definitive a Curtii de Apel Bacău, privind „demolarea crucilor de beton” din Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului, care au fost ridicate în memoria eroilor Armatei Române căzuți în luptele purtate în zonă, de către UAT Dărmănești, județul Bacău, în cadrul unui proiect cofinanțat de Ministerul Culturii, în Anul Centenar.
În procesul care a avut ca litigiu ridicarea unui număr de 50 de cruci comemorative în memoria ostaşilor români, în Cimitirul militar de la Valea Uzului, instanța băcăuană a respins recursul formulat de UAT Dărmăneşti, la decizia pronunțată de Tribunalul Bacău care a stabilit că autorizaţia de construire a acestora, emisă de Primăria Dărmăneşti, este ilegală, și-a hotărât, totodată „demolarea crucilor din beton construite ilegal, cu bani publici”.
Făcând referire la această decizie judecătorească, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 16 februarie a.c., că: „ O serie de ilegalități care au fost făcute de Primăria Dărmănești au fost corectate, iar acum cel mai important este ca să fim suficient de raționali și suficient de diplomatici încât să gestionăm această problemă încât să nu genereze niciun fel de conflict”.
În aceeași zi, în spațiul public a apărut și o reacție asemănătoare a președintelui Coinsiliului Județean Harghita, Borboly Csaba.
„Îi chem pe toţi factorii să dăm liniştea înapoi Văii Uzului, să comemorăm şi să cinstim memoria ostaşilor care stau acolo. Şi da, eu cred că trebuie să se găsească şi acele locaţii unde eroii români căzuţi pot fi comemoraţi, pot fi cinstiţi şi acest lucru urmează să se întâmple. De aceea o să încep (un dialog – n.a.) cu colegii de la Consiliul Judeţean Bacău, încât să mergem mai departe, pentru că niciun erou căzut la datorie, indiferent de care parte a baricadei a luptat, nu trebuie să fie uitat, trebuie să fie cinstit în linişte şi în pace. Deci, vom merge mai departe, dar construcţia ilegală trebuie, conform legii, să fie luată din acel loc, pentru că nu a fost realizată conform legislaţiei României în vigoare”, a afirmat preşedintele CJ Harghita, potrivit informațiaharghitei.ro.
Date oficiale de la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, despre Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului
„Lupta de pe valea Uzului a fost o acțiune militară de nivel tactic desfășurată pe Frontul român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial. Ea s-a desfășurat în perioada 1/14-14/27 octombrie 1916 și a avut ca rezultat victoria forțelor române ale Diviziei 7 Infanterie, aflate în defensivă, împotriva celor ale Diviziei 39 Infanterie Honvéd a Puterilor Centrale, aflate în ofensivă. Lupta a făcut parte din Operația de apărare a trecătorilor Carpaților”, potrivit https://ro.wikipedia.org/wiki/Lupta_de_pe_valea_Uzului_(1916).
Cei care doresc să afle mai multe date oficiale cu privire la Cimitirul Intenațional al Eroilor de la Valea Uzului, la o simplă căutare le găsesc pe pagina Oficiului Național pentru Cultul Eroilor –„organul de specialitate al administrației publice centrale destinat protejării mormintelor și operelor comemorative de război”, care „are personalitate juridică și se află în subordinea Ministerului Apărării Naționale” (https://once.mapn.ro/pages/view/84) .
Din această sursă aflăm, din capitolul „ISTORICUL CIMITIRULUI EROILOR VALEA UZULUI” (https://once.mapn.ro/pages/view/175), următoarele INFORMAȚII OFICIALE:
„Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat ființă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activități de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor“ (Anexa nr. 1).
Deși statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinațional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizați eroi de mai multe naționalități. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928 (Anexa nr. 2), lângă mormintele celor 350 de morți de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morți de război, dintre care: 170 identificați nominal (unguri -108, germani – 43, români – 8, ruși – 4, sârbi – 3, italieni – 2 și austrieci – 2), 435 neidentificați nominal (unguri – 336, germani – 78, ruși – 18 și români – 3, Anexa nr. 3) și 242 necunoscuți.(…) În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morți de război (350 în anul 1917 și 847 în perioada 1926-1927).
Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1254 de cruci din lemn și patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur” etc (Anexa nr. 4)”.
În Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului s-au efectuat lucrări fără avizul de specialitate al ONCE și al Ministerului Culturii
Din DOCUMENTARUL referitor la Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului postat pe pagina de facebook a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, care se află în subordinea Ministerului Apărării Naționale, din capitolul STAREA ACTUALĂ aflăm că ambele autorități locale, atât cea din Sânmartin, județul Harghita, cât și cea din Dărmănești, județul Bacău, au realizat lucrări (cea hargiteană începând cu anul 1994 și continuând după anii 2000; cea băcăuană, în anul 2019), „fără avizul de specialitate al ONCE, așa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 și art. 16 din Legea nr. 379/2003”.
„În ceea ce privește starea actuală a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului (Anexa nr. 10), în urma constatărilor efectuate la fața locului, de reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), au rezultat următoarele:
Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor inițiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative și aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creștine cu însemne naționale ungare) atât pe suprafețele de teren în care, potrivit schițelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântați morți de război ungari, cât și pe cele pe care figurează morți de război de alte naționalități (români, austrieci, germani, ruși, italieni și sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naționalități, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir.
Lucrarile de restaurare menționate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE și fără a ține cont de normele dreptului internațional umanitar. Lucrările au fost finanțate, așa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaților către Ministerul Apărării Naționale (Anexa nr. 11), din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuții ale unor persoane fizice, dar și din donații ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înștiințarea și consultarea părții române, contrar reglementărilor dreptului internațional umanitar, și prevederilor acordului româno-ungar în domeniu.
Începând cu anul 2018, Primăria orașului Dărmănești, jud. Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial, și cofinanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate, în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schițele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creștine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumați în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor șapte state care au militari înhumați în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federația Rusă, Serbia, Ungaria) și al UE, amenajând și o alee de acces la monumentul central.
Lucrările menționate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, așa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 și art. 16 din Legea nr. 379/2003”, se precizează pe pagina de socializare a ONCE.
Antal Arpad : „Dacă este o ilegalitate, trebuie să se adeseze instanței și instanța să se pronunțe!”
După cum ați aflat deja, edificarea celor „50 de însemne de căpătâi (cruci creștine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumați în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor șapte state care au militari înhumați în necropola de război” de către UAT Dărmănești, în Anul Centenar, în Cimitirul Internațional al Eroilor de al Valea Uzului, s-a făcut în cadrul unui proiect avizat și finanțat de Ministerul Culturii cu suma de 65.000 lei, sumă care trebuie să fi fost aprobată, legal, de toți cei îndreptățiți să o facă, pe baza documentației solicitate și depuse la dosarul proiectului.
Ministerul Culturii a precizat că nu același lucru s-a întâmplat, însă, în cazul lucrărilor efectuate de Comuna Sânmartin
Potrivit informațiaharghitei.ro, într-un răspuns comunicat Forumului Civic al Românilor din Covasna, Hargita și Mureș, în anul 2019, la întrebarea dacă Primăria comunei Sânmartin, județul Harghita, a solicitat și primit avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale – Comisia Națională pentru monumente de for public, pentru lucrările de realizare și amplasare a unei sole (cruci, stâlpi, monumente, inscripții) a militarilor maghiari, pe o suprafață de aproximativ 95% din totalul suprafeței fostului cimitir militar internațional din Valea Uzului, lucrări efectuate în etape după anul 1994 și până în prezent, Ministerului Culturii și Identității Naționale a menționat că: „Primăria comunei Sânmartin, județul Harghita, nu a solicitat aviz din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, pentru lucrări de realizare și amplasare a unei sole a militarilor maghiari, la data redactării prezentei.”
Răspunzând întrebării cu privire la diferența dintre ILEGALITĂȚILE făcute de UAT Dărmănești și ILEGALITĂȚILE făcute de UAT Sânmartin (unele și aceleași), pe care i-am adresat-o în cadrul conferinței de presă ce a avut ca subiect Decizia Curții de Apel Bacău din data de 10.02.2023, primarul municipiului Sf. Gheorghe, lider UDMR, a afirmat scurt și la obiect:„ Dacă este o ilegalitate, trebuie să se adreseze instanței și instanța să se pronunțe! Eu nu cunosc speța, nu sunt instanță, nu vreau să mă pronunț. (…)Eu vorbesc despre niște hotărâri definitive, acuma, și nu intru în partea juridică, am încercat să merg pe partea politică și să îndemn la rațiune, pe toți, ca să găsim o soluție cât mai OK. Valea Uzului a fost un loc de ciocnire a unor culturi, a unor civilizații, și se pare că rămâne”.
UAT Sânmartin și UAT Dărmănești fac parte din ROMÂNIA!
Recent, prin sentința definitivă a Tribunalului Bacău, în cauza intentată de UAT Dărmănești, împotriva Comunei Sânmartin, ce a avut ca obiect „rectificare carte funciară”, instanța a stabilit că Cimitirul Internațional de la Valea Uzului aparține, administrativ, de comuna harghiteană, nu de orașul Dărmănești, așa cum apărea în Cartea Funciară de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bacău, act valabil până la pronunțarea sentinței din data de 14.02.2023, înscris în baza căruia a fost întocmit, legal (sau nu???) proiectul de construire a celor „50 de însemne de căpătâi (cruci creștine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumați în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor șapte state care au militari înhumați în necropola de război”.
În COMUNICATUL postat pe pagina de facebook a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, aflat în subordinea Ministerului Apărării, în capitolul CONCLUZII se precizează, fără echivoc, că:
„ Aspectele referitoare la stabilirea limitei administrativ-teritoriale între județele Bacău și Harghita nu produc efecte asupra caracterului multinațional al cimitirului de război ori asupra obligațiilor ce decurg din legislația națională specifică domeniului mormintelor de război și din tratatele internaționale la care România este parte.
Ministerul Apărării Naționale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război, după consultarea tuturor părților implicate, în vederea protejării și întreținerii adecvate a mormintelor și operelor comemorative existente în cadrul acestui cimitir internațional.
Această măsură se subscrie demersurilor active întreprinse de statul român în vederea respectării principiilor care guvernează domeniul cultului eroilor la nivel internațional și național – aplicarea convențiilor internaționale și a normelor dreptului internațional umanitar, precum și cinstirea memoriei eroilor, respectarea demnității umane, nediscriminarea, toleranța, pacea, reconcilierea și înțelegerea între popoare, sens în care trebuie să se manifeste deschidere către un dialog constructiv și conciliant, astfel încât scopul comun să fie comemorarea demnă și obiectivă a tuturor eroilor, indiferent de naționalitate”- (https://once.mapn.ro/pages/view/175).
„Nu vrem ca o cruce, indiferent pentru cine este, chiar dacă este pentru un inamic de-al nostru, să fie dărâmată!”
Într-o postare pe pagina sa de socializare, vizavi de decizia instanţelor de judecată privind soarta crucilor ridicate în Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului, în memoria soldaților români căzuți la datorie în luptele purtate în acea zonă, președintele Asociației Calea Neamului, medicul Mihai Tîrnoveanu a scris:
„Dreptul Eroilor care şi-au vărsat sângele pentru Ţară de a avea însemne creştine la căpătâi nu poate fi judecat de tribunale, acel Drept fiind câştigat pe câmpul de luptă. Acel drept nu are nevoie de avize, el există scris cu oase şi sânge şi jertfă! Fără lupta lor nu ar mai fi existat nici tribunale româneşti şi nici autorităţi care să emită tot felul de avize! Acestea de ce nu s-au dat? Se ştie la cine mă refer! Nu s-au dat din ordin politic! Toate guvernele PSD, PNL bineînţeles cu UMDR împreună au sabotat acordarea acestor autorizaţii!!! Toţi sunt vinovaţi, toţi au executat ordinul UDMR, ordinul Ungariei! Ce conta cui aparţine Cimitirul de la Valea Uzului? Că aparţine de Harghita sau de Bacău? Harghita nu e în România? La Valea Uzului nu au murit în luptele de acolo militari ai Armatei Române? Trupele austro-ungare s-au omorât unele pe altele? Nu s-au luptat cu românii? Nu au murit şi români? Şi atunci de ce ai noştri nu au dreptul să aibă Cruci în Cimitir? Pentru că nu vrea Ungaria???? Cele 600 de cruci cu însemne maghiare amplasate în Cimitir NU au avut niciun fel de avize!!!! Ele cum pot sta acolo fără nicio problemă? Nu au avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor! Nu au avut autorizaţii de construcţie! Românii nu au intentat însă proces împotriva ridicării acelor însemne creştine ale militarilor maghiari, nu s-a vrut niciodată dărâmarea lor, chiar dacă au fost amplasate total ilegal! Nu i-am dat în judecată pentru că noi nu vrem ca o cruce, indiferent pentru cine este, chiar dacă este pentru un inamic de-al nostru, să fie dărâmata!”
***
Nădăjduim că Bunul Dumnezeu va da gândul cel bun fiecărei persoane implicate în rezolvarea acestei situații. Sperăm că, în calitate de creștini, în ducerea la îndeplinire a părții legale, reprezentanții autorităților să pună mai presus de orice partea morală ce ne îndeamnă să ne arătăm respectul față de memoria fiecărui ostaș, indiferent de naționalitate, care a luptat pentru un crez și și-a pierdut viața în luptele ce s-au purtat pe Valea Uzului, în timpul Primului Război Mondial.
Rămân, totuși, întrebări la care Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Ministerul Apărării Național și Ministerul Culturii ar trebui să dea răspunsuri clare, și cât mai repede, din care să aflăm, cu toții: DE CE S-A AJUNS PÂNĂ AICI? CHIAR ERA NEVOIE ? CUI FOLOSEȘTE SĂ SCOȚI NIȘTRE CRUCI DINTR-UN CIMITIR INTERNAȚIONAL AL EROILOR?
Maria Crețu-Graur
FOTO: Arhiva Mesagerul de Covasna
