Ziua de 3 aprilie 1850 reprezintă un reper în istoria modernă a României, care a pătruns deja în conştiinţa publică. La acea dată, semnând Ofisul domnesc prin care promulga Anaforaua Divanului Obştesc al Moldovei, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a reaşezat pe baze noi Corpul Slujitoresc dislocat la Iaşi, orientând juridic instituţia nou-înfiinţată – Corpul Jandarmilor – spre asigurarea libertăţilor cetăţeneşti şi a ordinii de drept în stat.
Izvorâtă din vâltoarea spiritului european al vremii, reforma Jandarmeriei era doar un pas dintr-un context mai amplu al prefacerilor legislative care au precedat Unirea Principatelor Române, la 1859, şi obţinerea independenţei de stat, la 1877.
După 162 de ani de la fondare, putem afirma că Arma noastră a devenit o componentă puternică şi stabilă a Sistemului de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Renaşterea Jandarmeriei, după căderea regimului comunist, acum 22 de ani, ne-a adus un plus important de credibilitate, atât pe plan naţional, cât şi în rândul partenerilor externi. Eficienţa serviciului public, tot mai bine prestat în folosul cetăţenilor , a constituit piatra de temelie a prestigiului nostru social , iar potenţialul uman, profesional şi logistic acumulat – datorită şi unei colaborări speciale cu Jandarmeria Naţională Franceză , ne-a asigurat accederea şi impunerea în organisme internaţionale care anterior păreau imposibil de abordat. Statutul câştigat în cadrul FIEP, organizaţie multinaţională a forţelor de poliţie cu statut militar, ori în cadrul EUROGENFOR – Forţa de Jandarmerie Europeană, precum şi cei 10 ani de operaţiuni derulate sub autoritatea EULEX, în Kosovo, sau în anul care a trecut de când acţionăm ca instructori ai Forţelor de Securitate din Afganistan, sub egida NATO, reprezintă, azi, un element de onoare al blazonului bleu-jandarm şi, implicit, al României.
Fiind într-un moment aniversar, trebuie să evocăm tradiţiile şi evoluţia Armei, se cuvine să privim în istorie, amintind faptul că, la 1 septembrie 1893, prin Decretul Regal nr. 2919 era promulgată Legea Gendarmeriei Rurale , instituţie de inspiraţie franceză, menită a veghea la „siguranţa publică, menţinerea ordinei şi executarea legilor”. În anii 1908 şi 1929, noua Lege a Jandarmeriei Rurale statuează locul şi rolul instituţiei, organizarea Corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atribuţiile de poliţie judiciară şi de poliţie administrativă, stabilind ca principale îndatoriri „o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă”.
[slideshow id=41]
În contextul evoluţiei ulterioare a Jandarmeriei Române, priorităţile operative care sunt avute în vedere sunt: activitate preventivă dinamică şi adaptarea la realitatea fenomenului antisocial; profesionalism şi eficienţă pe segmentul de ordine publică.
La ceas aniversar, jandarmii covăsneni au desfăşurat şi vor desfăşura o serie de activităţi, menite să sărbătorească cum se cuvine, această importantă zi.
Astfel, î n data de 30 martie a fost aniversată „Ziua Veteranilor Unităţii” , activitate la care au participat cadre militare în rezervă, ce au activat în cadrul unităţii noastre , acest moment reprezentând un bun prilej de reîntâlnire cu foştii colegi. La acest eveniment au fost acordate diplome aniversare pentru întreaga activitate desfăşurată în cadrul unităţii de către actualii rezervişti.
În cursul zilei de ieri, Jandarmeria covăsneană şi-a a deschis porţile pentru a-şi primi vizitatorii şi a organizat Cupa Presei la Tir , ediţia a XII –a.
Astăzi are loc un ceremonial religios urmat de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Troiţa ridicată în incinta Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Gheorghe Doja” Covasna. La acest eveniment au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai instituţiilor militare şi civile cu care colaborăm.
IJJ Covasna
