Crescut la o casă de copii din Miercurea Nirajului, cu toate privațiunile care decurg din acest lucru, meșteșugarul Adrian Burian din Reghin, de profesie tâmplar, și-a descoperit în urmă cu câțiva ani o vocație, aceea de a da bucurie copiilor prin jucăriile de lemn pe care le confecționează și pe care acum le oferă ca alternativă ecologică la cele aduse de Moș Crăciun.
Pornind de la crezul că lemnul are viață și „dincolo de a fi copac”, iar dacă îl prelucrezi cu dragoste, atunci acesta va trăi prin sentimentele tale, Adrian Burian, în vârstă de 38 de ani, a rămas singurul meșteșugar din zona Reghinului, întrucât nu și-a pierdut răbdarea și a decis să continue să confecționeze jucării din lemn, chiar dacă acestea necesită multă muncă, migală și nu aduce venituri substanțiale.
Întrucât programul său este destul de aglomerat, având un contract cu o fabrică de instrumente muzicale din Reghin, Adrian Burian a spus că oferta sa de jucării ecologice pentru Moș Crăciun este puțin cam limitată, după ce a vândut mare parte din marfă la târgurile la care a participat, însă stocul deținut este în continuare suficient.
„Fac jucării din lemn, eco sau vopsite în diferite nuanțe, cu baițuri sau vopsele care se găsesc în comerț. Pasiunea a pornit în urmă cu 12 ani, la ințiativa unui prieten care făcea jucării din lemn. Avea o firmă în care făcea jucării din lemn, eu eram interesat. Am început să prind plăcerea de a face aceste jucării. Între timp, el a renunțat și am rămas eu, chiar dacă de-a lungul timpului nu am continuat constant să le confecționez. Am încercat să revin, însă a fost destul de greu pentru că e nevoie de muncă multă, de investiții, de stocuri de marfă, de prezentări, de mers la expoziții și, din păcate, nu am beneficiat de toate deodată. Dar am luat-o mai ușor, pe rând (…) Jucăria de lemn este un lucru frumos, mă bucur că pot să fac asta, nu am mare concurență cel puțin în zonă la noi nu cunosc pe nimeni care face jucării din lemn. Sper să fie ceva de viitor și mizez pe faptul că vor exista întotdeauna copii și vor avea nevoie de jucării, poate din lemn, de la mine”, a declarat Adrian Burian.
Acesta a spus că materialele din care face jucăriile din lemn sunt în general fagul și paltinul, iar pentru cele mai mici mai folosește și bradul. Burian ne-a spus că deși lucrează de multă vreme, nu poate aprecia cât material intră într-o jucărie, întrucât de multe ori se apucă și de câte 10 jucării odată.
„Nu este greu, nu durează mult. Niciodată nu am făcut una singură și niciodată nu am făcut un calcul precis pentru unul dintre modele pe care le am. Eu fac 10 jucării, pentru că asta îmi permit, un stoc de 10 jucării. Lucrez astăzi cu ele, mâine nu și tot așa … într-o zi vor fi făcute toate 10. Jucăria din lemn nu e greu de făcut, trebuie să ai un pic de viziune, un pic de experiență în domeniu. Ca să ajungă o jucărie frumoasă și de calitate trebuie șlefuită bine și trebuie să-i găsești forma. Niciodată nu iese din prima. Dacă te gândești să faci un avion sau un trenuleț, poți să îl faci mai mic, mai mare, dar trebuie să faci de 2-3 ori o piesă ca să fie plăcută la privire”, susține Burian.
Meșteșugarul a spus că deși jucăriile sale sunt ecologice, nu conțin niciun cui sau un alt material în afară de lemn, în România acestea nu au foarte mare căutare, chiar dacă există mulț
i oameni interesați.
„Am participat la târguri împreună cu Primăria Reghin și cu Muzeul Anton Badea (Muzeul de Etnografie din Reghin, n.r.), particip la târguri la Răstolița, la Zilele Reghinene și am observat că jucăriile ecologice se vând în general, se caută. Lumea se miră, toți pun întrebări — de unde vine pasiunea, unii se miră că eu le fac, ceilalți îmi spun despre trecut, că bunicii lor aveau jucării din lemn, nu la fel de frumoase sau poate mai frumoase. Cred că până să ajungem să vindem foarte bine jucăria de lemn mai e nevoie de timp. Trebuie să mai ies, să le vadă lumea, să le cunoască. Nu îmi spun oamenii un motiv pentru care nu le cumpără — că e prea grea sau că e prea scumpă. Nu prea cumpără, se uită și cam atât. Prețurile diferă, între 20 de lei și ajunge până la 400 de lei, care sunt deja machete, nu jucării. Am avut o buburuză pe care am creat-o în 2016, foarte frumoasă, am făcut două piese și le-am vândut pe amândouă, fiecare costa 80 de lei”, a spus meșteșugarul.
Adrian Burian ne-a arătat că a făcut foarte multe jucării, că a reparat și jucării vechi, dar cel mai bine s-a vândut mobilierul Barbie.
„Acum nu mai am mobilier Barbie, dovadă a faptului că se vinde și se cere. E bună jucăria. Din produsul respectiv am făcut cele mai multe piese. Toate jucăriile pe care le fac sunt de suflet, dacă nu pui și suflet nu cred că poți să faci jucăria din lemn, nu știu dacă se poate realiza o jucărie din lemn doar pentru bani, doar pentru comerț, fără puțin suflet. E nevoie de răbdare foarte mare pentru că piesele sunt mici. Sunt greu de creat până când ajunge jucărie, pentru că toate piesele au altă dimensiune, au altă formă. Cu cât e mai complicată jucăria, cu atât e mai mult de lucru, asta înseamnă că și prețul e mai mare comparativ cu una simplă. Dacă începem să le mai și complicăm, facem mai multe zorzoane. Elicopterul de aici e ceea ce am văzut prin reviste, la televizor, are tot felul de faruri, becuri, geamuri. Se apropie de realitate. E foarte important ca jucăria să fie bine făcută și bine finisată. Lumea le pipăie, pune degetul să vadă dacă nu e un pericol pentru copii — dacă e cu muchie copilul se poate tăia, dacă e cu colț, copilul poate lovi peretele”, susține meșteșugarul.
Pentru distracția copiilor, Burian a spus că în general nu colorează jucăriile și lasă lemnul curat, astfel încât copilul să îl coloreze după pofta lui. Acum însă meșteșugarul va scoate pe piață — pe lângă mobilierul Barbie, mașinuțe, cisterne, Jeep-uri, trenulețe și autocamioane, elicoptere, avioane — și o mașină de epocă, inspirată din desenele animate.
„Spre exemplu, trenulețul e demontabil și pot să îl coloreze cum vor — cu carioca, cu marker, cu creioane. La mașini de epocă am un nou model. Am mai făcut câteva modele. Am început după mașina Cruellei din 101 Dalmațieni, m-am inspirat de acolo, am încercat să caut din calendare, de pe Internet, mă inspir de oriunde numai ca să iasă frumos. Nu am încă o mașină de epocă realizată într-adevăr de mine, dar vreau să fac mașini de epocă. E prea mult de lucru pentru un
15 prototip, nu se va plăti niciodată. Dar dacă îmi va ieși un model de genul acesta, poate are căutare. Voi încerca în viitor de toate. Se întâmplă să merg la târguri și să văd la unii dintre comercianți — că nu mai sunt meșteri populari sau nu le fac ei — au la fel. Atunci vin acasă, descompun piesa și fac altceva ca să am un altfel de produs. Nu am bani să omologhez produsul, dar pot să creez altceva nou tot timpul”, a afirmat acesta.
Visul lui Adrian Burian este acela de a continua să facă jucării și, eventual, să își deschidă un magazin de jucării din lemn concepute de el.
„Nu dețin un spațiu, poate nu am căutat destul. Am nevoie de un spațiu, de un angajat, să pot să îl plătesc… nu am încă posibilitatea, am renunțat deocamdată la idee. Nu stă nimeni să îmi vândă jucăria la marginea străzii. Vreau să îmi fac un magazin, sper să și reușesc. Formele la jucării le stabilesc eu. Mă apuc și vreau să fac un Jeep — am zis să fac un Jeep, am avut o mașină de Formula 1 — nu am reușit să fac un Jeep cunoscut, dar a ieșit o mașină safari. Poate un pic mai mare la început, nu arăta chiar bine și am rămas la ceea ce vedeți”, a mai arătat Adrian Burian.
AGERPRES
