Alpinistul Alex Găvan consideră că protecția mediului, dezvoltarea sustenabilă nu se rezumă la . . „salvarea ursuleților panda” sau a pădurilor, ci este vorba, până la urmă, de supraviețuirea speciei umane.
„Refuz să mă dau bătut, să ne dăm bătuți, și cred că motivul pentru care am face asta este pentru că nu avem de ales. Ori ne responsabilizăm, ori creștem mari, ori, pur și simplu, până poate o să ajungem să populăm alte planete, n-o să mai fim prin preajmă. Noi, ca specie per total, mai avem vreun viitor? Sau viitorul, în cazul în care continuăm, având această mentalitate parazită… cât timp mai avem? Se pare că oamenii care cercetează asta spun că timpul ăsta se apropie de final. Și apar războaie, competiția pentru apă, în Africa. Nu devine doar o chestiune doar de ecologie, „hai să salvăm frumoșii ursuleți panda sau pădurile României”. Nu, este o chestiune pur și simplu, care dincolo de profit și de economie, se reduce la supraviețuire”, a spus Găvan în cadrul dezbaterii pe tema „Mediu, economie, politică, educație, ce viitor pentru mâine?”, ce a precedat filmul documentar „Demain”.
La dezbaterea organizată cu ocazia celei de-a XIV-a ediții a caravanei educaționale „Guerilla Verde” au mai participat Alexandru Mironov — Ambasador al programului „Every Can Counts” România, Patrick Lafon, de la Maisadour România, Roseline Beudels-Jamar, cercetătoare la IRNSB Bruxelles și Luis Popa — directorul Muzeului Antipa.
„Modelul UNESCO spune că 2075 va fi anul de vârf și abia după aceea populația va începe să scadă. Toate speciile își reglează până la urmă istoria. 99% din toate speciile care au existat vreodată pe Pământ, în istoria lui, au dispărut. Noi suntem în acei 1% care încă trăiesc. Cu cât planeta merge la școală, cu cât se învață regulile, cu cât rațiunea se așază peste, cu atât intrăm și noi într-un echilibru”, a declarat luni Alexandru Mironov.
În context, Alex Găvan a arătat că „până să ne gândim ce-o să facem noi când populația planetei o să atingă nu știu câte miliarde, cred că mult mai ecologic e să vedem ce putem noi efectiv să facem dincolo de a ne uita la filme frumoase, a trage niște concluzii și a pleca seara acasă”.
Dezbaterea a fost urmată de proiecția filmul „Demain/Ziua de mâine”, recompensat cu Premiul Cesar pentru cel mai bun film documentar, regizat de Cyril Dion și Melanie Laurent, la Cinema „Elvira Popescu”.
Filmul tratează problemele societății moderne și alternativele economice, sociale și educaționale care ar putea reduce consumul resurselor neregenerabile ale planetei.
Potrivit documentarului, între 70 și 75% din hrana mondială este produsă de producătorii și de fermele mici din agricultură. În schimb, agricultura industrială și monoculturile furnizează mai mult hrană pentru animale sau oferă biocombustibil.
Au fost prezentate microfermele care apar tot mai des în zonele urbane sau periurbane, care oferă locuri de muncă celor rămași fără slujbe în zonele industriale, precum orașul Detroit. Microfermele urbane oferă avantajul scurtării distanței pe care hrana o parcurge, ajungând mai proaspătă și la costuri mai mici către consumatori și, de asemenea, cu o amprentă de carbon redusă.
A fost abordată și tema transportului, care este un mare consumator de combustibili fosili și a fost dat exemplul orașului Copenhaga, în care 67% dintre locuitori folosesc bicicleta, mersul pe jos sau transportul în comun, cifră care se vrea să fie mărită până la 75% până în 2020. Danemarca a fost dată și ca exemplu al energiei regenerabile, fiind estimat că până în 2050 țara va avea independență energetică totală.
Același film documentar a arătat că aproximativ 60-65% din consumul actual de energie poate fi evitat.
Pe lângă înlocuirea surselor de energie poluante, au mai fost aduse în discuție reducerea consumului, reciclarea eficientă a deșeurilor, dezvoltarea comunităților locale, lanțuri mai scurte ale produselor, permacultura, folosirea unor sisteme monetare complementare și educația.
AGERPRES
