Primăria municipiului Blaj are contribuții deosebite în a sprijini tipărirea unor cărți de valoare referitoare la istoria și cultura localității aflată la confluența celor două Târnave, la personalitățile care, de-a lungul timpului, au marcat existența orașului și chiar a țării.
Albumul „Blaj – credință, cultură și națiune”, redactor Ana Hinescu, foto și coperta Ovidiu Băcioiu, apărut la Casa de Presă și Editură Tribuna, Sibiu, în condiții grafice excelente, se cuvenea să fie finanțat de Primăria Blaj. Motivul principal: în doar 22 de pagini format A4 este prezentat, în sinteză, Blajul cu tot ce are valoros în istoria lui.
Deși sinteză, prezentarea este atotcuprinzătoare. Meritul se datorează profesoarei Ana Hinescu, cunoscut om de cultură al Blajului, autoare a mai multor albume documentare cu tematică diversă privind istoria și cultura Blajului, care în calitatea sa de director al Bibliotecii Municipale „Școala Ardeleană” din Blaj, a acordat o deosebită atenție personalităților de ieri și de astăzi ale localității ce părea destinată „de Providență a juca un rol însemnat în istoria culturii popoarelor…” (Timotei Cipariu). Cum este firesc, prezența personalităților există în strânsă legătură cu evenimentele religioase, istorice și culturale petrecute în Mica Romă, cum sugestiv a numit Mihai Eminescu Blajul.
Cele zece „capitole” (de fapt file ilustrate) sunt evidențiate prin titluri-teme ale principalelor momente istorico-culturale care au marcat și marchează viața Blajului, deoarece istoria este adusă în actualitate, realizându-se astfel continuitatea spiritului blăjean. O idee remarcabilă!
„Blaj – reședința Episcopiei de Alba-Iulia și Făgăraș și Mitropoliei Bisericii Române unite cu Roma Greco-Catolice”, primul capitol, prezintă, cu iconografie adecvată, patru importanți reprezentanți ai Bisericii Greco-Catolice, Ioan Inochentie Micu Clain, Alexandru Sterca Șuluțiu, Alexandru Todea și actualul Mitropolit, Î.P.S. Lucian Mureșan.
„Școlile Blajului Fântâni ale darurilor” scoate în evidență contribuția celor trei ctitori ai școlilor de la Blaj, din perioade diferite: Episcopul Petru Pavel Aron, mitropoliții Ioan Oancea și Vasile Suciu. Imaginile tuturor școlilor blăjene, cu însemnări pertinente, completează capitolul.
„Blajul – leagănul Școlii Ardelene” recunoaște meritele deosebite ale corifeilor Școlii Ardelene: Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu. Iconografia prezintă foile de titlu ale operelor acestora. Amintim cu bucurie, în acest context, de existența Legii nr. 93 din 1 iulie/2014, privind instituirea zilei de 11 octombrie ca „Ziua Școlii Ardelene”, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea iluministă cunoscută sub numele de Școala Ardeleană. Se cuvine cu acest prilej să evidențiem activitatea Bibliotecii „Școala Ardeleană” din Blaj care a organizat manifestări de înaltă ținută științifică în ziua de 11 octombrie, atât în 2014, cât și în acest an, când, în plus, a fost evocat In memoriam Ioan Chindriș (1938-2015), cărturarul ce a dedicat Blajului și mișcării iluministe peste 20 de importante volume.
Revenind la albumul dedicat Blajului, remarcăm capitolul „Blaj – important centru tipografic în grai românesc” în care se evidențiază cu vădită mândrie Biblia de la Blaj tipărită în anul 1795, cărți din Fondul bazilitan, din Fondul Timotei Cipariu, numeroase publicații apărute la Blaj de-a lungul timpului.
Capitolele „Blajul – perimetrul de afirmare a demnității naționale a românilor, la 1948” și „Blaj – locul de afirmare a luptei pentru drepturile națiunii române din Transilvania” înfățișează cititorilor imagini de epocă, cărți și figuri de cunoscuți luptători pentru drepturile românilor în Transilvania. „Blajul anului 1918 – busolă pentru românii din toate ținuturile” continuă ideea anterioară, insistând asupra menționării altor intelectuali blăjeni, în principal dascăli, care au avut merite incontestabile la realizarea Marii Uniri. Regretăm că spațiul nu ne permite să-i numim pe toți aceștia, dintre care opt au fost membrii în Marele Sfat Național Român din partea Blajului. Remarcăm în ansamblul albumului îmbinarea reușită între text și partea ilustrativă.
Cuvintele lui Nicolae Iorga „de la început Asociația a fost și a lui Șaguna și a lui Șuluțiu, și a sibienilor și a blăjenilor, și a uniților și a neuniților; Și aceasta alcătuiește însușirea ei de căpetenie și cea mai scumpă… Unde dezbină legea, unește cartea, lumina” constituie motto al capitolului „Blajul și Asociațiunea ASTRA”. Un loc binemeritat ocupă Timotei Cipariu (1805-1887) și Ion Micu Moldovan (1833-1915), președinții ai Astrei, dar și Serbările Jubiliare dedicate Semicentenarului ASTREI ținute la Blaj, în august 1911. Este menționată, prin Astra Rediviva, activitatea actuală a puternicului Despărțământ Astra „Timotei Cipariu” din Blaj condus de prof. Silvia Pop.
„Blaj – loc sfânt de pelerinaj” prezintă portretele a 18 cărturari, în special cunoscuți scriitori, de ieri și de azi, care au scris despre Blaj, ca despre un adevărat loc sfânt de pelerinaj.
Ultima parte a albumului, „Blajul – pantheon al neamului românesc”, prezintă monumente ale Blajului, începând cu Ansamblul monumental Gloria, cu Aleea Busturilor de pe Câmpul Libertății, continuând cu impunătoarea Cruce a Iancului, cu busturile din Parcul Catedralei, cu Lupa Capitolina, iar, la loc de cinste, se află fotografiile mormintelor marilor OAMENI ai Blajului, în catedrală: Episcopul Ioan Inochentie Micu și cardinalul Alexandru Todea, în Cimitirul grecesc: mitropolitul Alexandru Sterca Șuluțiu, Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan, Axente Sever ș.a. Chiar dacă nu avem posibilitatea de a le pune o floare pe mormânt, cu un gest de pioșenie și aducere-aminte le cinstim memoria.
Așadar, albumul „Blaj – credință, cultură și națiune”, redactat de Ana Hinescu, cinstește un reprezentativ oraș transilvan, citadela a culturii și istoriei românești. Mai mult, prin el și datorită lui, învățăm istoria și cultura neamului. Învățăm să-i iubim, să-i apreciem pe marii noștri înaintași. De ce să nu ne mândrim cu ei?
. .
Luminița CORNEA
