Un volum despre un subiect inedit, rafinamentul culinar de la curtea principilor ardeleni, conţinând meniuri şi ritualuri gastronomice, a fost lansat, miercuri seara, la Muzeul Principia din Alba Iulia, capitala Principatului Transilvaniei între 1541 şi 1699, în cadrul unui proiect derulat de autorităţile locale şi cofinanţat de Administraţia Naţională a Fondului Cultural Naţional.
„Rafinament culinar la curtea principilor ardeleni”, un volum semnat de Doina Hendre Biro şi Beatrice Ciută, a însemnat o amplă cercetare de specialitate, bazată pe surse documentare şi bibliografice. Astfel, sunt aduse în opinia publicului cele mai reprezentative meniuri preparate şi servite la curtea principilor, în perioada în care Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei. Sunt, de asemenea, expuse şi ritualurile culinare practicate pentru principii ardeleni, dar şi pentru oaspeţii lor de seamă.
„Acest volum este, de fapt, o excelentă carte de istorie, înainte de orice, pentru că punctul de plecare nu este nicidecum rafinamentul culinar, este o punere în temă a cititorului, nu neapărat a cititorului avizat, pentru că e o carte care se adresează oricărui tip de lector care are nişte curiozităţi”, a opinat, la evenimentul de lansare, prof.univ.dr. Diana Câmpan.
Volumul începe cu o scurtă incursiune în istoria Transilvaniei secolelor XVI-XVII, când aceasta era principat autonom faţă de regatul maghiar, dar aflat sub suzeranitate otomană.
De altfel, cartea conţine şi, pentru prima dată împreună, o galerie a portretelor principilor ardeleni.
Aflăm din carte că bucătăria princiară era variată şi condimentată, caracterizându-se prin” lux, patimă şi exces”, după cum o definea Platina.
„Analizând aceste reţete, am constatat că principii ardeleni nu făceau rabat de la extravaganţe. Încercau orice. (…) În decursul acestor festinuri consumau orice, veveriţe, stârci… Se folosea mult şofran, un semn al regalităţii, al bogăţiei, al opulenţei. Era o bucătărie a culorilor”, a spus Beatrice Ciută, una dintre autoarele volumului, cercetător ştiinţific la Universitatea din Alba Iulia.
Ea a menţionat că a avut două surse de bază, „Cartea de bucate a bucătarului Principelui Transilvaniei”, din a doua jumătate a secolului XVI, de autor anonim, care cuprindea 800 de reţete, şi o carte apărută în 1581, tradusă la sfârşitul secolului al XVII-lea pentru principesa Anna Bornemisza.
Cartea cuprinde şi diverse reţete, cum ar fi cea de vită friptă cu seminţe de pin, viţel în frunză de viţă, limbă de vită împănată/umplută, urechi de porc prăjite, carne de căprioară cu găluşte, vrăbii prăjite, piure de pere, sos de cuişoare, trufe cu smântână sau marţipan din zahăr.
Se ştie că fiecare banchet conţinea câteva feluri de mâncare.
„Reenactment culinar, meniuri şi ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia” este un proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. „Prin acest proiect, ne-am propus să aducem în prim plan meniuri servite principilor ardeleni şi oaspeţilor lor de seamă din diverse spaţii ale Europei, dar şi ritualuri culinare practicate la curtea princiară de la Alba Iulia”, a spus coordonatorul proiectului, Nicu Neag.
Proiectul urmăreşte revitalizarea şi repunerea meniurilor, reţetelor şi ritualurilor culinare de la curtea princiară a Transilvaniei pe harta gastronomică locală, regională, naţională şi europeană.
Rezultatele proiectului vor fi valorificate ulterior în raport cu potenţialul istoric, cultural şi turistic al Cetăţii Alba Iulia, iar apoi vor fi integrate în complexul de funcţiuni culturale, propuse prin proiectul de restaurare al Palatului Principilor, lucrări aflate acum în derulare, a menţionat Nicu Neag. AGERPRES
