Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) continuă să întârzie, însă surse din cadrul Direcției de Asistență Comunitară Covasna spun că ajutoarele alimentare ar putea să fie acordate la închieierea campaniei electorale. . .
Deși mulți dintre cei care au beneficiat în anii trecuți de ajutoare alimentare din partea Uniunii Europene așteaptau să primească pachetele aferente primei jumătăți ale anului 2016, în luna aprilie, acestea încă întârzie să apară. Unii dintre beneficiari ni s-au adresat la redacție, pentru că au vrut să știe când se vor acorda aceste ajutoare. La rândul nostru, i-am întrebat pe cei care se ocupă în mod direct de acest lucru, adică pe reprezentanții Prefecturii Covasna și pe directorul Direcției de Asistență Comunitară Covasna, Tanko Vilmos. Șefa Cancelariei prefectului județului Covasna, Anna-Zsofia Constantin ne-a explicat că, în prezent, nu se știe data sau perioada exactă la care vor fi împărțite pachetele: „Deocamdată nu avem informații concrete însă cum le vom avea, le vom comunica. Deocamdată nu știm exact, așteptăm și noi să primim informația. (…) Noi nu avem oficial nici o informație concretă.” a menționat aceasta. De la directorul Direcției de Asistență Comunitară am primit un răspuns încurajator. Potrivit acestuia, procedurile de achiziție publică au fost încheiate și există unele surse care susțin că ajutoarele alimentare ar putea să fie acordate după încheierea campaniei electorale.
„Săptămâna trecută m-am întâlnit cu colegul de la Prefectură care răspunde de proiect, Szabo Jozsef. Mi-a spus că a primit, la rândul lui, o informație dar nu în format scris, nu vreo adresă oficială ci doar o informație că după alegeri se vor acorda. Varianta care s-a vehiculat la nivelul lunii noiembrie a fost că se vor primi în luna aprilie. În februarie primisem o informație, o adresă, că procedurile de achiziție publică s-au închieiat, deci există câștigător care va livra aceste produse și dacă s-ar fi ținut de grafic, în aprilie trebuia să se întâmple. Nu s-a întâmplat, eu bazându-mă pe ce au spus cei de la Minister, dădusem chiar declarație în presă că în aprilie se va întâmpla și am rămas eu mincinos. Acum așa se vehiculează, pe canale neoficiale, că abia după alegeri. Probabil nu se dorește cumva să se înțeleagă că este element de campanie.” – a explicat Tanko Vilmos.
Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) asigură pe întreaga perioadă 2014 – 2020 distribuția gratuită de ajutoare alimentare, în toate localitățile din țară, persoanelor dezavantajate. POAD este o continuare a Programului European de Ajutorare a Defavorizaților (PEAD) derulat în perioada 2007 -2013 și este finanțat în proporție de 85% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane și în proporție de 15% din bugetul național. Alimentele distribuite în cadrul acestor programe au cunoscut o permanentă diversificare pornindu-se de la două-trei alimente în primii ani (făină, mălai, zahăr), și ajungând la 10 alimente în prezent. Lista indicativă cu alimente de bază, stabilită la nivel naţional, conţine produse precum uleiul, făina, mălaiul, pastele făinoase, zahărul și conservele de carne. Distribuirea alimentelor de bază în teritoriu se realizează pe bază de cupoane individuale, acestea reprezentând documentul prin care se atestă calitatea de beneficiar al pachetului cu alimente de bază, prin apartenenţa la o categorie a grupului ţintă. Aceste cupoane nu au valoare financiară şi sunt prevăzute cu elemente de siguranţă pentru a împiedica falsificarea lor. Cuponul este netransmisibil şi trebuie să respecte regulile de vizibilitate în conformitate cu Regulamentul 223/2014. Cupoanele se eliberează anual şi au valabilitate restrânsă. Toate categoriile de persoane eligibile pentru deprivarea alimentară sunt incluse în liste indicative, ce sunt centralizate în baze de date la nivelul Ministerului Muncii. Baza de date este apoi transmisă de Ministerul Muncii către Ministerul Fondurilor Europene care emite cupoanele individuale. Categoriile de persoane eligibile pentru precaritatea materială de bază la copii vor fi, de asemenea, pe liste indicative emise de inspectoratele şcolare şi acestea vor achiziţiona bunurile materiale.
„Beneficiari ai programului sunt persoanele care beneficiază de ajutor social, persoanele care au statut de șomer, persoanele încadrate în grupul de handicap de tip I și II, pensionarii cu pensie sub 400 de lei și persoanele care nu realizează niciun venit, care sunt încadrate în altă categorie față de cei cu ajutor social. Aceste 5 grupruri țintă sunt cele beneficiare.” – a mai explicat Tanko Vilmos.
În prezent, 24,8% din totalul populaţiei UE trăieşte sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe, o mare parte dintre aceste persoane sunt femei şi copii (conform Eurostat). În România, în anul 2012, ponderea persoanelor amenințate de sărăcie sau excluziune socială era de 41,7%, acest risc fiind reprezentativ pentru partea de populație afectată de unul sau mai multe din următoarele aspecte: venitul sub pragul sărăciei (22,6%); traiul în condiții de severe privațiuni materiale (29,9%); traiul în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii (7,4%) (conform INS). Potrivit datelor statistice, forma dominantă de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani și peste, care, datorită lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite un anumit standard de viaţă considerat decent. În România, 29,9% din totalul populației se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6% dintre aceștia nu își pot permite printre alte să consume carne, pește sau proteine echivalente la fiecare două zile. În 2012 ponderea populației aptă de muncă, aflată în sărăcie, în România era de 40,2%, şomajul fiind principala cauză, iar 41,7% dintre șomerii tineri aflați în grupa de vârstă între 18 și 24 de ani erau raportați ca fiind afectați de deprivare materială severă (Eurostat). Lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc de sărăcie mai ridicat chiar şi față de cel al şomerilor. 19% din populaţia angajată a României trăiește sub pragul riscului de sărăcie, comparativ cu 9,1% în UE28 (Eurostat). Acest tip de sărăcie depinde de numărul de copii, de existenţa unui singur părinte slab plătit sau a unui cuplu cu copii în care doar o persoană este angajată, cu un salariu mic. Țara noastră si-a propus reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Ioana Ardeleanu
