Clauza de confidențialitate adresată unui salariat conferă angajatorului un mijloc de protecție împotriva riscului divulgării de către respectivul salariat a secretelor comerciale ale angajatorului (ex. clienși, liste de prețuri, know-how), secrete de care salariatul a putut lua cunoștință pe parcursul derulării contractului său de muncă. Incalcarea obligatiei de confidentialitate de catre salariat da angajatorului dreptul de a recurge la mijloacele legale pentru repararea prejudiciului pe care l-a suferit și pentru tragerea la răspundere a salariatului vinovat.
Consecințele încălcării clauzei de confidențialitate de către salariat pot fi de natură patrimonială, disciplinară sau chiar penală.
Răspundere patrimonială pentru încălcarea confidențialității
Atunci când salariatul care și-a asumat clauza de confidențialitate o încalcă, angajatorul îl poate trage la răspundere pentru prejudicial produs pretinzându-i să plătească despăgubiri (daune-interese)
corespunzatoare prejudiciului cauzat.
Evaluarea mărimii prejudiciului cauzat de încălcarea obligației de confidențialitate și deci, a valorii despăgubirilor datorate ca urmare a încălcării clauzei de confidențialitate se poate face în trei moduri: (a) pe cale amiabilă (prin acordul părților), în baza unei note de constatare și evaluare a prejudiciului, emisă de angajator după producerea prejudiciului (în limita maximă a 5 salarii minime brute pe economie); (b) pe cale judiciară, adică de către instanță de judecată, în funcție de dovezile aduse de angajatorul prejudiciat sau (c) pe cale convențională, adică tot prin acordul părților (însă dat anticipat), atunci când, în afară de agrearea clauzei de confidentialitate, părțile au stabilit și o clauză penală prin care au evaluat anticipat prejudiciul.
Pentru mai multe detalii despre clauză penală, citiți:
„Noul Cod Civil: Protejarea creditorilor în contracte prin clauză penală” și
„Când, cum și cât de mult poate judecătorul să intervină într-o clauză penală”
. .
De știut: Există și autori care susțin că nu este posibilă stabilirea unei clauze penale între angajator și salariat. Totuși, aceste susțineri nu au nicio bază legală întrucât nu există nicio restricție legală în această privință; prin urmare, stabilirea unei clauze penale în cadrul relațiilor de muncă ar trebui să fie considerată admisibilă.
Răspundere disciplinară pentru încălcarea confidențialității
Încălcarea obligației de confidențialitate de către salariat poate atrage răspunderea disciplinară a acestuia dacă o astfel de încălcare este catalogată ca și abatere disciplinară în contractul de muncă al salariatului sau în regulamentul intern al angajatorului. Salariatul vinovat de încălcarea clauzei de confidențialitate poate fi sancționat de angajator prin aplicarea unei sancțiuni disciplinare ușoare (spre ex.,
avertisment), dar și prin sancțiuni severe (spre ex., concediere), în funcție de propriile criterii și standarde ale angajatorului, dar și de alte elemente și împrejurări concrete ale situației.
Atenție: Răspunderea disciplinară pentru încălcarea clauzei de confidențialitate poate interveni, în mod evident, numai atunci când încălcarea clauzei se face pe parcursul derulării raportului de muncă.
Răspundere penală pentru încălcarea confidențialității
În anumite situații particulare, încălcarea clauzei de confidențialitate poate atrage și răspunderea penală. Un exemplu în acest sens poate fi încălcarea unei clauze specifice de confidențialitate de către un salariat care lucrează în domeniul bancar; în acest domeniu, obligația de confidențialitate este prevăzută, în primul rând, de lege (așa-zisa
„poliție bancară”), însă pentru salariați, poate fi concretizată și într-o clauză de confidențialitate în contractul de muncă; încălcarea acestei obligații poate atrage răspunderea penală a salariatului vinovat, în anumite condiții prevăzute de lege.
Avocat COLTUC MARIUS VICENȚIU
