Proiectele de investiţii cu valoarea maximă nu asigură automat succesul în implementare
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) România a avut alocate, pentru perioada 2007-2013, fonduri nerambursabile de aproximativ 10 miliarde euro pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) este instituţia care asigură implementarea PNDR, din punct de vedere tehnic şi financiar, asigurând totodată informarea potenţialilor beneficiari cu privire la regulile de accesare şi implementare a proiectelor de investiţi. Accesarea acestui Program presupune depunerea de proiecte de investiţii care să corespundă cerinţelor Programului în general, şi măsurilor de investiţii specifice în particular.
Doritorii depun la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în timpul sesiunilor de primire a proiectelor, un dosar cuprinzând cererea de finanţare care detaliază investiţia propusă, împreună cu alte acte necesare, depinzând de Măsura accesată şi tipul de investiţie.
Printre problemele frecvente cu care se confruntă solicitanţii de fonduri europene sunt cele legate de asigurarea cofinanţării private sau de lipsa unor avize şi certificate necesare din cauza depunerii cu întârziere a actelor pentru obţinerea acestora. Lipsa actelor care dovedesc proprietatea sau folosinţa, nedepunerea tuturor actelor la dosar sau supradimensionarea financiară a proiectelor sunt alte probleme cu care se confruntă solicitanţii de fonduri nerambursabile.
„Prin finanţarea europeană nerambursabilă nu sunt încurajate investiţii sporadice, ci se urmăreşte crearea unei economii viabile a satelor, care să ofere locuitorilor perspectiva unei vieţi mai bune. Aceste proiecte de investiţii finanţate prin PNDR sunt de fapt afaceri care, puse unele lângă altele, vor dezvolta spaţiul rural. De aceea decizia de a scrie şi depune un proiect de investiţii trebuie să fie susţinută în primul rând de cunoaşterea domeniului în care se doreşte investiţia. Aceasta trebuie dublată de cunoaşterea procedurilor atât pentru accesarea fondurilor nerambursabile, cât şi pentru implementarea propriu zisă a proiectului. Chiar dacă afacerea pornește cu sprijin european, în cele din urmă este vorba despre o afacere personală, care trebuie să fie viabilă, sustenabilă şi rezistentă în timp.” a declarat George TURTOI, director general al APDRP.
Pentru început, proiectul trebuie gândit din punct de vedere al viabilităţii economice: dacă există piaţă pentru produsul sau serviciul propus, care este concurenţa, care sunt costurile de funcționare și fluxul de numerar etc.
Unul dintre primele aspecte care trebuie avute în vedere în procesul de planificare al investiției este asigurarea cofinanțării private. Documentele care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare trebuie depuse odată cu Cererea de Finanţare.
Fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu acoperă valoarea totală a proiectului, ci un procent din valoarea eligibilă. Chiar şi în condiţiile în care se acoperă 100% din valoarea eligibilă, beneficiarul trebuie să asigure cofinanţarea proiectului pentru cheltuielile care nu se încadrează în aria de finanţare a Măsurii accesate. Mai mult, sprijinul european se acordă sub formă de decontare a cheltuielilor, ceea ce face ca partea de cofinanțare a beneficiarului să fie crucială şi pentru a începe proiectul, dar şi pentru a-l duce la bun sfârşit.
Fiecare proiect are specificul lui. De aceea actele şi avizele necesare nu sunt aceleaşi pentru toţi beneficiarii. Obţinerea acestora însă este o etapă fără de care proiectul nu poate fi depus. Beneficiarii trebuie să aibă în vedere ca termenele de eliberare a acestor acte – de exemplu Certificatul de Urbanism – să nu depăşească termenul limită stabilit de APDRP ca final de sesiune pentru primirea proiectelor. Unele avize – inclusiv negațiile – trebuie obţinute chiar dacă nu fac obiectul investiției.
Cele mai multe neconformități găsite la primul control al dosarului sunt legate de documentele care dovedesc dreptul de proprietate sau folosinţă pentru teren și clădiri. Deseori solicitanţii confundă dreptul de proprietate cu cel de folosință şi astfel apar numeroase probleme legate de cadastru și intabulare.
În ceea ce priveşte implementarea, Memoriul Justificativ ori, în cazul investiţiilor care presupun operaţiuni de construcţii sau montaj, Studiul de Fezabilitate este „inima proiectului”. În cazul în care indicatorii financiari nu sunt realişti, beneficiarul riscă să nu poată implementa proiectul. Merită să amintim că un proiect supradimensionat din punct de vedere financiar nu aduce beneficii financiare suplimentare. Costurile acoperirii unei sume nerambursabile maxime oferite prin PNDR trebuie calculate foarte atent.
De exemplu, un fermier decide să acceseze Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, cu un proiect care vizează sectorul vegetal şi care nu include investiţii pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile. Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%, pentru un proiect a cărui valoarea maximă eligibilă este de 1.000.000 Euro. Aşadar, valoarea finanţării nerambursabile europene poate ajunge la 400.000 Euro. Dacă prin proiect va obţine suma maximă nerambursabilă, beneficiarul trebuie să acopere cofinanţarea de 600.000 euro, la care se adaugă cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA.
Un Memoriu Justificativ realizat „din birou” poate duce la accesarea unei sume mari de bani, însă, la momentul implementării proiectului, acele costuri supradimensionate, activităţi şi lucrări fără justificare practică, imposibil de realizat în termenele propuse, vor duce la eşecul beneficiarului în finalizarea proiectului. Evident, banii se returnează, iar cheltuiala legată de cofinanţare va fi de asemenea pierdută.
De aceea, scopul accesării fondurilor europene nerambursabile nu trebuie să fie acela de a lua cât mai mulţi bani.
Succesul în implementare vine şi din atenţia acordată înțelegerii contractului de finanţare şi realizarea în termenul prevăzut în planul de afaceri a investiţiei.
Cum însă în practică se întâmplă de multe ori lucruri neprevăzute, merită menţionat că actele adiționale făcute la timp pot salva proiectul.
În cele din urmă, cunoaşterea domeniului de activitate pentru care este depus un proiect care accesează fonduri europene şi cunoaşterea felului în care funcţionează mecanismele obţinerii acestor fonduri, înseamnă transformarea unui plan de afaceri într-o afacere de succes.
Serviciul Relaţii Mass-media al APDRP
