Episcopul Covasnei și Harghitei cere rezolvarea problemele cetățenilor români din sud-estul Transilvaniei
Episcopul ortodox al Covasnei și Harghite, Andrei Moldovan, a făcut luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, un apel către instituțiile statului să înțeleagă și să rezolve problemele cetățenilor români din sud-estul Transilvaniei pentru a putea, ulterior, fructifica întregul potențial al acestui areal în interesul României.
Episcopul Covasnei și Harghitei a punctat faptul că regresia demografică a românilor din zonă are un efect de domino asupra bunăstării societății românești în general, fiind periclitată funcționarea instituțiilor de învățământ în limba română, motiv pentru care se impune luarea unor măsuri de combatere a abandonului școlar și de susținere a învățământului în limba română
Înaltul prelat a avertizat că „fără studii tinerii pierd oportunitatea dezvoltării personale și profesionale, afectând economia județului și implicit, a României, crește rata șomajului pentru că tinerii nu au calificările necesare ocupării puținelor locuri de muncă și nici nu vor putea accesa fondurile europene, la care ar fi avut de beneficiat numai prin simplul fapt că Harghita intră în categoria zonelor defavorizate”.
Totodată, episcopul Covasnei și Harghitei a ținut să sublinieze că tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potențialului economic real al regiunii.
„Dacă vorbim de obiectivele turistice ale zonei, vorbim de valori identitare românești care ar trebui restaurate, protejate de instituțiile de cultură și patrimoniu locale și centrale și promovate de decizionalii de la București. Trebuie să sublinem că este o acută nevoie de oameni de afaceri care să investească în zonă, să creeze locuri de muncă, pentru că lipsa lor afectează nivelul de trai al tuturor locuitorilor, indiferent de etnie”, a declarat episcopul Covasnei și Harghitei.
Acesta a arătat că Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului este o oportunitate pentru readucerea în atenția autorităților de la București a problemelor sociale și economice ale românilor de pretutindeni, inclusiv din România, în contextul în care „județul Harghita s-a remarcat prin multitudinea de evenimente dedicate comunității maghiare, care tensionează de fiecare dată relațiile româno-maghiare și româno-ungare”.
Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, co-organizator al evenimentului, a declarat pentru AGERPRES că participanţii la această manifestare îşi doresc ca politicenii şi instituţiile statului să găsească o soluţie pentru rezolvarea acestor probleme, care au fost readuse în discuţie la fiecare ediţie a Universităţii de la Izvoru Mureşului.
„Suntem la a 13-a ediţie la care tot ridicăm aceste probleme şi pe care, deocamdată, instituţiile statului român, politicienii, nu au reuşit să le rezolve şi să găsească o soluţie, modalităţile în care România ar putea să discute, să poarte negocieri cu statele în care aceste comunităţi sunt aşezate, în aşa fel încât aceste problematici să fie rezolvate de o manieră în care România a reuşit să rezolve problema minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul naţional al României. Noi credem că la aceste teme dezbătute vom avea un răspuns adecvat. Pentru că, altfel, politicienii vin, promit şi pleacă, iar noi rămânem cu promisiunile şi ediţia viitoare vom discuta aceleaşi probleme”, a declarat Eugen Popescu.
El a arătat că singurul lucru bun care s-a întâmplat în ultimii ani este redobândirea cetăţeniei române de către românii basarabeni, dar este foarte important ca şi etnicii români din jurul frontierelor şi din Balcani să poată dobândi cetăţenia română, un proiect de lege în acest sens urmând să intre în curând în dezbatere parlamentară.
„Singurul lucru bun care s-a întâmplat în toţi aceşti ani a fost că s-a acordat cetăţenie, prin redobândirea cetăţeniei românilor basarabeni. Acest lucru este un pas înainte şi, sperăm noi, să fie urmat de un alt pas, al acordării cetăţeniei române etnicilor români din jurul frontierei şi Balcani, aşa cum alte state din Europa, gen Ungaria, Bulgaria, Polonia, Grecia, Spania, Irlanda fac deja acest lucru. Noi credem că şi aceşti etnici români, care sunt destul de mulţi şi care doresc cetăţenia română, să poată să beneficieze deja, iar un proiect de lege în acest sens va intra în dezbatere în toamnă. Unul a fost respins, noi sperăm ca al doilea să nu mai fie respins şi clasa politică românească să îşi dea seama de importanţa majoră a acestui proiect de lege”, a mai spus Eugen Popescu.
El a punctat faptul că în continuare nu există progrese în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor comunităţilor româneşti din Serbia, Ucraina, Bulgaria, Albania sau Grecia, acesta fiind motivul pentru care agenda Universităţii de Vară nu s-a schimbat prea mult.
Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni a punctat faptul că mesajul românilor din afara graniţelor şi din Harghita şi Covasna este acela că şi ei fac parte din corpul naţiunii române şi vor să fie trataţi ca atare.
„Mesajul pe care îl transmit cei care participă la universitate este unul simplu: Şi noi suntem români, ca toţi ceilalţi, şi noi dorim să ne păstrăm identitatea românească şi să facem parte din corpul naţiunii române. Nu este nicio deosebire între noi şi cetăţenii români, nu este nicio deosebire între un român din Harghita şi Covasna şi un alt român din Olt, Constanţa sau din altă parte, din România. Dorim cu tot dinadinsul să fim şi noi trataţi în acelaşi fel şi să avem toate mijloacele, absolut toate mijloacele, de a rămâne ceea ce suntem, adică români”, a declarat Eugen Popescu.
El a mai adăugat că un mesaj special vine din partea tinerilor din Basarabia care doresc să le transmită politicienilor să nu-i mai ignore în demersurilor lor de reunificare cu Ţara Mamă.
„Un mesaj special care vine din Basarabia, adus de tinerii Moldovei, care sunt prezenţi aici, la această universitate de vară este, „dragi politicieni, luaţi-ne în seamă. Pentru că noi de asta facem marşuri de zeci de mii de persoane şi la Bucureşti şi la Chişinău, pentru că vrem să revenim acasă, la Ţara Mamă. Ascultaţi-ne pe noi şi nu mai ascultaţi o clasă politică de la Chişinău care nu întotdeauna ne duce şi ne arată cu adevărat cine suntem noi în lume”‘, a conchis Eugen Popescu.
La această ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului vor participa fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, reprezentanţii comisiilor care răspund de problematica românilor de pretutindeni în Parlamentul României, miniştri, analişti şi jurnalişti, dar şi tineri studenţi. La lucrări sunt prezenţi lideri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, din diaspora, dar şi din Harghita, Covasna şi Mureş, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din România şi din străinătate.
Evenimentul este organizat de Centrului Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE), al Institutului Cultural Român şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
Potrivit organizatorilor, Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a început ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului deznaţionalizării românilor, şi a devenit de la an la an mai importantă, reuşind să atragă din ce în ce mai mulţi participanţi şi implicit nume de marcă din viaţa politică şi culturală românească.
***
Liderii comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi Balcani au reclamat lipsa unei strategii a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor şi pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi spun că au nevoie de sprijinul ţării mamă pentru a face faţă procesului de deznaţionalizare la care sunt supuşi.
Lider spiritual al românilor din Timoc, părintele Boian Alexandrovici a declarat că este nevoie de o strategie coerentă care să-i vizeze pe românii din afara graniţelor, care să fie implementată de persoane care nu sunt compromise şi că este nevoie ca în cadrul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) să existe o comisie care să-i ajute pe românii din comunităţile istorice să realizeze proiecte.
Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Eu aş propune şi aş ruga odată să terminăm cu asta, cu strategia faţă de românii din afara graniţelor. Hai să facem o strategie. Trebuie făcută o strategie bună, trebuie alese persoane care să răspundă (…) Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. Lipseşte o strategie, nu e o critică personală, e o critică a instituţiilor care ar trebui să se ocupe cu noi’, a declarat părintele Boian Alexandrovici.
Acesta a punctat faptul că Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) ar putea să se inspire din modelul ungar, care are o strategie care-i priveşte pe maghiarii de pretutindeni şi a adăugat că şefii instituţiilor care se ocupă de aceste probleme nu ar trebui schimbaţi pe criterii politice.
Părintele Boian a spus că există instituţii care ajută românii din Timoc, cum ar fi Secretariatul pentru Culte, dar cea mai mare problemă este absenţa unui dialog între aceste instituţii în ceea ce-i priveşte pe românii de pretutindeni şi lipsa unei strategii în acest sens.
Acesta a mai adăugat că nu există nicio diferenţă între vlahi şi români şi a cerut instituţiilor de la Bucureşti să le acorde românilor timoceni cetăţenia română, lucru care nu este posibil în prezent şi a arătat că aceştia „pot obţine cetăţenie bulgărească sau maghiară, dar nu a neamului cui aparţin”.
Părintele Boian a mai atras atenţia că în Timoc au început să se înfiinţeze biblioteci cu mii de volume, realizate de persoane pentru care „a fi român a devenit o afacere”, în vreme ce banii respectivi ar putea fi folosiţi pentru înfiinţarea de şcoli sau de şcoli duminicale, pe lângă biserici, pentru că în prezent românii din Timoc nu ştiu să citească în limba română.
La rândul său, Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru Drepturile Omului de la Negotin, a spus că ar trebui să existe un consens la nivelul clasei politice din Bucureşti pentru adoptarea legii de acordare a cetăţeniei române pentru românii din comunităţile istorice şi pentru transformarea DPRP în minister.
Şi vicepreşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Stefan Mihailov, care reprezintă românii din Voivodina, a spus că aceştia sunt supuşi unui proces de asimilare, „care nu este reversibil” şi a avertizat că dacă nu se schimbă nimic, va pieri o parte a neamului românesc. „Este obligaţia României să nu ne uite, altfel suntem pe calea pierzaniei, dacă nu se face nimic vom dispărea ca naţiune”, a declarat Stefan Mihailov.
Reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a prezentat problemele identitare cu care se confruntă aceştia, faptul că sunt ‘total discriminaţi’ de către statul bulgar şi a cerut elaborarea unei strategii de către statul român, la conceperea căreia să contribuie şi românii din afara graniţelor.
„Este vorba de o strategie, care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine, de pe teren. (…) Suportăm palme din Bulgaria, din ţara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari. (…) E o tragedie să dispară un om, (…) să calci un neam în picioare e o infracţiune. Atunci când dispare o populaţie de pasări interesează pe toată Europa, dar noi dacă dispărem, pe cine interesează?”, s-a întrebat retoric Ivo Gheorghiev.
Acesta a spus că este nevoie de un sprijin politic consistent şi i-a mai rugat pe politicieni ca atunci când vin în Bulgaria şi se întâlnesc cu oficiali ai statului să-i invite şi pe reprezentanţii românilor.
Preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a spus că situaţia românilor din Ucraina se înrăutăţeşte de la un an la altul şi este nevoie de un sprijin politic consistent din partea ţării mamă.
Acesta a amintit faptul că preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost la Kiev, dar nu s-a întâlnit cu românii din Ucraina, ceea ce ar fi fost un semnal politic important dat conducerii Ucrainei, că statul român este interesat de situaţia românilor de acolo. De asemenea, Vasile Tărâţeanu a spus că partea română nu a reacţionat nici la o ‘provocare lansată recent de regimul de la Kremlin’, potrivit căreia românii din nordul Bucovinei solicită autonomie, iar ştirea falsă a fost preluată în Ucraina fără a fi verificată şi românii sunt acuzaţi acum „că vor să acapareze teritorii străine”.
Vasile Tărâţeanu a arătat că deznaţionalizarea continuă în Ucraina, dispar şcoli în limba română şi încep să se ţină slujbe în ucraineană în unele biserici româneşti, iar dacă ţara mamă nu intervine, românii nu vor rezista în faţa politicii de deznaţionalizare. „E vorba de indiferenţa politicienilor români faţă de situaţia românilor din Ucraina, pentru că nu cerem atât bani (…) avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a conchis Vasile Tărâţeanu.
La rândul său, liderul Asociaţiei Naţional-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, Anatol Popescu, a declarat că principala problemă a românilor din zonă este păstrarea identităţii naţionale şi aşteaptă de la Bucureşti să fie trataţi la fel ca cei din Republica Moldova şi să aibă aceleaşi drepturi.
„În ’40 am fost abandonaţi la grămadă şi măcar acum să fim trataţi identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiţi decât noi, cei din Sudul Basarabiei, suntem aceeaşi, avem aceeaşi limbă ca şi românii din regiunea Cernăuţi, vrem o instituţionalizare cumsecade din partea statului român, vrem o reţea a Institutului Cultural Român în Ucraina – se vorbeşte de vreo 10 ani despre deschiderea unui institut cultural român la Kiev şi a două filiale în regiunea Cernăuţi şi la Izmail, în sudul Basarabiei, însă nu s-a deschis nici măcar cel de la Kiev – sperăm ca după ameliorarea situaţiei şi revenirea la viaţa paşnică în Ucraina să fie posibil acest aspect foarte important pentru noi”, a spus Anatol Popescu.
La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a fost prezent şi secretarul de stat în cadrul DPRP, Sebastian Hotca, care a spus că s-a înfiinţat o comisie care să-i ajute pe românii din afara graniţelor în scrierea de proiecte şi a arătat că instituţia pe care o reprezintă are un număr subdimensionat de personal şi că este o idee bună transformarea DPRP în minister.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, senatorul Marcel-Dumitru Bujor, a declarat că bugetul alocat de statul român pentru susţinerea proiectelor comunităţilor româneşti din afara graniţelor este insuficient şi că minoritatea română din ţările învecinate nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităţilor sale.
„O problemă stringentă a românilor de peste hotare este faptul că în relaţia cu instituţiile administraţiei publice din străinătate aceştia sunt trataţi inechitabil şi nu ca cetăţeni egali în drepturi cu cei din ţara de adopţie. Această discriminare nu este permisă şi nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul UE”, a spus senatorul Marcel-Dumitru Bujor.
Referitor la dezinteresul manifestat de înalţii demnitari români faţă de problemele ridicate la lucrările Universităţii de la Izvoru Mureşului, preşedintele Fundaţiei pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a spus că „este o dovadă a faptului că aceştia sunt complet rupţi de realitatea dramatică a comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, că nu înţeleg miza unor comunităţi româneşti legate de statul român”.
AGERPRES
. .
www.agerpres.ro
