19 iulie 2020. Ascultând sau vizionând informațiile tot mai alarmante care ne bombardează din toate părțile prin intermediul mass-media, începem să trăim cu impresia că România nu mai este o țară normală. Dar, de fapt, Lumea întreagă nu mai este normală, acum, în vreme de pandemie. Și probabil nu va mai fi încă mult timp după aceea…
Ca și alte țări, România este bulversată de evenimentele care se succed cu repeziciune sub atacul tot mai agresiv al coronavirusului COVID-19, iar oamenii visează la salvarea printr-un antidot, care însă întârzie să vină, astfel că mulți își pun acum celebra întrebare pronunțată de prințul Hamlet la începutul unui monolog: „A fi sau a nu fi, aceasta este întrebarea”, prin care acesta se referea la „uciderea durerii și nedreptății vieții” prin moarte sau sinucidere.
În situația prezentă în țara noastră, când lucrurile tind să scape de sub control, sistemul sanitar de abia mai face față, în ciuda tuturor eforturilor, încât autoritățile avertizează asupra unui scenariu de coșmar, în cazul în care Sănătatea ar intra în colaps și medicii ar trebui să decidă „cine trăiește și cine moare”, deci a fi sau a nu fi.
În acest caz, revine întrebarea: Ce este de făcut?! Răspunsul îl cunoaștem cu toții, mai ales că ni se repetă în fiecare zi pe la toate canalele de știri: Stați acasă! Fiți responsabili! Purtați mască! Păstrați distanța socială! Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun! Dezinfectați încăperile! Respectați regulile de igienă și indicațiile autorităților! Și altele… Numai că o parte a populației ori este neîncrezătoare ori ignorantă și nu ține seama de nimic. Unii cred că, dacă nu văd virusul, acesta nu există, și că prin toate aceste mesaje autoritățile încearcă să manipuleze conștiințele oamenilor în scopuri politice, și deci virusul despre care vorbește toată lumea nu provoacă decât o răceală mai accentuată. Dar asta ține doar până când cel neîncrezător însuși ajunge să fie „dus cu izoleta” și internat în spital; abia acum acesta înțelege, în sfârșit, cum stau lucrurile. Dar pentru el chiar s-ar putea să fie prea târziu… Deci e mai bine să previi decât s-o pățești. Tocmai de aceea trebuie să fim cu toții responsabili, pentru că diferența dintre a fi și a nu fi, dintre viață și moarte, de cele mai multe ori o facem noi înșine, iar colaborarea cu cei care ne dau sfaturi vitale ne poate salva în cazuri mai grave.
Nu negăm nici faptul că, sub umbrela pandemiei, unele partide încearcă să profite politic atrăgând voturi pentru viitoarele alegeri, sau că n-ar exista și o oarecare „manipulare” prin unele măsuri luate de factorii decizionali ori prin mijloacele de informare în masă, mai ales prin așa-zisele știri false, însă cei cu mintea trează și conștiința onestă știu să separe „grâul de neghină”. Dar ce te faci cu cei îndărătnici, cu cei recalcitranți, cu cei neîncrezători, cu cei lipsiți de educație, pe care nu-i poți „disciplina” nici cu amenzi și nici chiar cu pistolul?! Pentru că aceștia sunt cei mai periculoși transmițători de viruși atunci când sunt infectați. Dar ce să-i faci, pe unii îi infectează COVID-19, pe alții prostia. Însă ce este și mai rău, pentru că întotdeauna poate fi și mai rău, este o altă situație, și aici ne referim la șefi, organizatori, politicieni, care se pricep de minune să dea sfaturi altora, dar ei înșiși nu respectă sfaturile pe care le dau „gratis” populației. Nu, nu ne referim la toți, însă în mass-media circulă destule exemple. De pildă, mai deunăzi, într-un oraș, un bine cunoscut politician a organizat o petrecere în cinstea fiicei sale. Foarte bine, numai că la petrecere au participat în jur de 100 de invitați care, desigur, n-au ținut cont nici de mască, nici de distanțarea socială ori de alte reguli. Probabil că și aici s-a ținut seama de cunoscutul îndemn: „Nu face ce face popa, ci ce spune popa”, să ne ierte sfinții părinți…
Am vrea să credem că virusul ne va părăsi în curând, ceea ce totuși nu se va întâmpla, dar dacă nu vom ține seama de indicațiile celor responsabili de soarta noastră și nu vom colabora cu ei, există toate șansele pentru ca mulți dintre noi să rămână doar cu verbul a nu fi. Dumnezeu să ne dea minte tuturor să putem trece cu bine și peste acest mare necaz care a schimbat fața lumii…
Mihai Trifoi
