Stațiunea de cercetare legumicolă Buzău a aniversat joi, 27 iulie, 60 de ani de la înființarea instituției, în palmaresul său figurând nu mai puțin de 170 de brevete de invenție și alte 17 de brevete în curs de omologare.
„Cercetarea are rădăcini vechi la Buzău. În 1957, anul în care s-a înființat Stațiunea Experimentală Buzău, grădinarii stabiliți în zona Buzăului din țările vecine, Bulgaria și Serbia, erau renumiți în întreaga țară, dar se impunea o muncă asiduă de aprofundare, de ameliorare și de stabilizare a soiurilor, lucruri realizate în cei 60 de ani de cercetare sistematică”, susține directorul Stațiunii de cercetare Legumicolă Buzău, Constantin Vlad.
Gheorghe Drăguț, 85 de ani, fost director în perioada 1968-1980: Exportam sămânță de legume în Cehia, Polonia și Uniunea Sovietică
„În anii ’60, Stațiunea avea o suprafață de 600 de hectare de teren agricol, față de circa 100 de hectare cât are în prezent. În activitatea de cercetare erau implicați 16 cercetători care au reușit în scurt timp să amelioreze populațiile locale din grădinile zarzavagiilor particulari, foarte numeroși la acea vreme și foarte cunoscuți în întreaga țară’, își amintește cercetătorul octogenar.
Potrivit sursei citate, „activitatea de cercetare a reușit în câțiva ani să stabilizeze genetic principalele soiuri de legume din zona Buzăului și alte cinci județe limitrofe”.
„Primul brevet de invenție a fost obținut în anul 1962 și a fost acordat celebrului soi ‘Varza de Buzău’, soi răspândit acum în întreaga țară. Au urmat Ceapa de Buzău, înmulțită direct din semințe și nu arbagic, ceea ce a permis scurtarea cu doi ani a perioadei de producție, apoi soiul de ceapă Diamant, dar nu mai puțin celebrul soi de tomate Buzău-1600, creat de cercetătorul Cristea Chiru cu ocazia vizitei fostului președinte Nicolae Ceaușescu la Buzău în anul 1976, la aniversarea a 1.600 de ani de atestare documentară a orașului Buzău”, a precizat, pentru AGERPRES, fostul director.
Acesta susține că „în perioadele de vârf, la Stațiunea legumicolă lucrau 600-700 de oameni, iar o mare parte din producția de semințe era destinată exportului”.
„Soiurile noastre erau cunoscute în tot blocul socialist, am trecut de la exportul cu semințe ambalate la pliculeț, la semințe ambalate în saci, căci calitatea era recunoscută și apreciată de partenerii noștri”, își mai reamintește fostul director.
Floarea Burnichi, secretar științific: Culturile ecologice, viitorul cercetării
„Stațiunea are în palmares 170 de brevete de invenție, alte 17 fiind în curs de omologare, dintre care 22 de brevete pentru tomate. Producem semințe pentru tomate portocalii, negre și roșii, dar avem și cinci soiuri tip cireașă. Soiurile de tomate cum ar fi Siriana ajung la producții de peste 160 de tone la hectar, iar unele soiuri numite roșii-fruct concură pepenii în cantitatea de zahăr acumulată”, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul științific al Stațiunii de cercetare legumicolă Buzău, Floarea Burnichi.
Potrivit acestuia, în 2016 în cadrul Stațiunii a fost înființat Laboratorul de culturi ecologice.
„Prin reconversia a două hectare de teren am înființat un poligon eco care livrează plante ecologice aromatice, tarhon, salvie, oregano, lavandă, rozmarin, iar din acest an, semințe ecologice din soiul Varza de Buzău, pentru ca de anul viitor să producem semințe de ardei și tomate”, a precizat secretarul științific.
Potrivit sursei citate, cercetătorii experimentează și tratamente tip eco fără pesticide și ierbicide pe bază de produse naturale — ardei, boia, usturoi, pentru combaterea acarienilor, omizilor și larvelor gândacului de Colorado, dar și folosirea unor plante companion pentru protejarea naturală a culturilor ecologice.
Academicianul Costel Vânătoru: O bancă națională de gene pentru legumicultură ar transmite generațiilor următoare peste 10.000 de soiuri românești
Cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de științe agricole și silvice, susține că „în condițiile în care un gram de semințe selecționate valorează cât 2-3 grame de aur, cercetarea ar trebui situată între domeniile prioritare”.
„Siguranța națională trece prin farfuria fiecăruia, iar numărul mare de îmbolnăviri datorate alimentației nesănătoase ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru politicieni, cu toate acestea, cercetarea rămâne în continuare o simplă cenușăreasă, căci legea din 2005 privind finanțarea acesteia de la bugetul de stat nu este pusă în aplicare nici până în prezent”, a mai declarat cercetătorul.
Potrivit sursei citate, inițiativa înființării unei bănci naționale de gene pentru legumicultură, lansată recent de ministrul Agriculturii, este lăudabilă și ar da semnalul unui nou început.
„În condiții nu totdeauna favorabile, de-a lungul celor șase decenii, rezultatele muncii științifice au fost remarcabile. În ultimii ani, cercetătorii, dintre care mulți din noua generație, au fost prezenți cu comunicări științifice la congrese internaționale de top, Portugalia, 2010, Australia, 2014 și se pregătesc pentru Congresul mondial de horticultură de anul viitor din Turcia. Peste tot în lume rezultatele muncii noștre sunt apreciate! Banca națională de gene ar permite conservarea și transmite generațiilor viitoare a peste 10.000 de soiuri românești care acum sunt depozitate în condiții improprii și se pot rapid deprecia. O inițiativă lăudabilă care ar constitui și un început pentru munca de cercetare pe cât de dificilă, pe atât de puțin recompensată”, a mai spus cercetătorul Costel Vânătoru.
Înființată în anul 1957, sub numele de Stațiunea Experimentală Buzău, în interesul cultivatorilor de legume, unitatea are scopul de a promova legumicultura modernă, bazată pe cunoștințe științifice, în zona bazinului legumicol Buzău și a județelor limitrofe.
Stațiunea are în prezent preocupări în domeniul cercetării referitoare la: ameliorarea soiurilor; selecție conservativă și producerea materialului biologic la soiurile de legume și flori; optimizarea tehnologiilor de cultură pentru culturile din câmp deschis și spații protejate; protecția plantelor; floricultură.
AGERPRES
