Duminică, 16 iulie, în localitatea covăsneană Zăbala are loc „Sintilia”, tradiționala sărbătoare ce reînvie vechile obiceiuri ale păstorilor din zonă. Dinu Iancu Sălăjanu, Ovidiu Homorodean, Cătălin Doinaș, Ansamblul artistic „Plaiuri Tulghesene”, Livia Iuga – se numără printre invitații evenimentului.
Organizată de Asociația cultural – creștină „Căciula” din Zăbala, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al comunei Zăbala, al Consiliului Județean (CJ) Covasna, dar și cu sprijinul unor sponsori, „Sintilia” va începe la ora 11.30, cu o paradă a costumelor populare, pornind de la Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie”, după Sfânta Liturghie, spre Poiana Sintiliei. În Poiană, vor fi prezentate activități și produse locale, dar și obiceiuri legate de nuntă, specifice zonei, spectacole folclorice, programul propunându-și să aducă în contemporaneitate Sintiliile de altădată.
„Asociația Cultural Creștină <<Căciula>> din Zăbala organizează în duminica ce precede sărbătoarea religioasă a Sfântului Mare Prooroc Ilie, care este și hramul bisericii din localitatea noastră, un program artisitic în care avem oaspeți de seamă ai jocului și cântecului românesc precum Dinu Iancu Sălăjanu, Ovidiu Homorodean, Cătălin Doinaș, Ansamblul artistic << Plaiuri Tulghesene>>, Livia Iuga, Elena și Maria Istrate, Lorena și Radu Adam, <<Junii Covăsneni>> și <<Izvorașul>> din Zăbala. În Poiana Sintiliei vor fi aduse oi, fiind în special o sărbătoare cu tradiție a oierilor, care vor fi mulse și se vor face preparate din lapte pe loc la stâna din vecinătatea scenei. Va fi o zi cu tradiții populare în care ne vom bucura ROMÂNEȘTE! Vă așteptăm cu drag!” – se arată în anunțul postat de organizatori pe pagina de Facebook a evenimentului. Intrarea este gratuită.
Asociația Cultural – Creștină „Căciula” din Zăbala s-a constituit în urmă cu aproximativ doi ani, urmărind susținerea comunității românești, a bisericii din localitate și păstrarea și promovarea tradițiilor și valorilor românești.
„Sintilia” este legată de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii coborau de la munte pentru a-şi găsi nevastă.
„Ediția de acest an va continua cursul traditional al edițiilor precedente, deoarece românii au nevoie să retraiască obiceiurile, cântecul, jocul și portul popular românesc așa cum ne-a fost lăsat de la înaintașii noștri, oameni care ne-au lasat o zestre ce trebuie să o transmitem mai departe și să o facem cât mai cunoscută publicului iubitor de ceea ce înseamnă românism. Deși este la bază o zi specială pentru ciobani, am pregătit un program ce va transforma o duminică de vară într-o sărbătoare a tuturor românilor.” – au declarat organizatorii „Sintiliei Zăbălenilor”.
Zestrea lăsată de străbuni va fi adusă în atenție și de femeile din Ținutul Căciularilor, care vor coase ie.
„Sâmbătă, 15 iulie 2017, ora 15,00, vă așteptăm cu drag în Poiana Sintiliei la Șezătoare, unde femeile Căciularilor <<cos>> poveștile cu turmele de oi, despre ciobani și zânele lor, despre rugăciunile mamelor și râsetul pruncilor, despre truda zilei și lacrima ce asfinte seara, și câte și mai câte cos ele în Haina cea vie a neamului nostru! Vă așteptăm ca împreună să toarcem în caierul cu stele la umbra falnicilor brazi în care crește tricolorul, la Zăbala!”- a transmis Alexandra Pintrijel Hagiu, inițiatoarea șezătorii „călătoare” – „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”.
În volumul „Sântilia: străvechi obicei pastoral românesc”, apărut la editura „Eurocarpatica”, în Sfântu Gheorghe, în 2014, autoarea Florentina Teacă, din Covasna, arăta că astfel de manifestări populare, cunoscute și sub denumirea de „nedei”, „târguri de fete” sau „târguri de două țări”, se regăsesc în calendarul pastoral la miezul verii, „acolo unde patronează Sântilie, un adevărat Helios pentru plaiurile carpatice”, Sântilie fiind celebrat în 20 iulie. Potrivit autoarei, în vechime (ca și astăzi, de altfel), Sântilia era așteptată de toată lumea, pentru că „de la urcarea oilor la munte și până la Sântilie, pastorul nu cobora de la munte și nu trebuia să vadă trup de femeie, pentru că altfel mergea tare rău treaba la stână.. Florentina Teacă arată, în volumul său, că soțiile păstorilor puteau urca la stână doar în preajma zilei de Sântilie, pentru tunderea mieilor. „După o viață grea, în permanent luptă cu sălbăticiunile pădurii și vitregiile naturii, izolați de cei dragi, de biserică, de sat, venea Sântilia, ziua când urca lumea la păstori.” (apud. Florentina Teacă, pp.49-52).
Ana Ciorici Costache
