Foto: Silviu Ipătioaei- M.d.C
Cu cât omul înaintează mai mult în drumul său spre cunoaștere și descifrare a tainelor universului și misterului vieții, cu atât mai mult rătăcește pe căi lăturalnice, descoperind complexitatea lumii în care trăiește.
În acest context, religia și știința par a se afla într-un continuu conflict încă de la începuturile lor. De fapt acestea reprezintă două căi ale cunoașterii, care deși aparent par opuse, totuși ambele se încadrează în ceea ce numim „unitatea și lupta contrariilor”.
Ce-i drept, religia a fost mult timp refractară la descoperirile științei, dar se observă că odată cu expansiunea accelerată a științei în ultimele două secole, încet-încet a trebuit să evolueze și concepția religioasă despre lume și să accepte descoperirile și binefacerile științei, încât liderii religioși moderni acum încearcă să mențină un echilibru care să împace contrariile, adică lumea spirituală cu cea materială.
Conform teoriei cosmologice a lui Martinus, care împarte știința în două ramuri: știința materială și știința spirituală, susținând că universul trăiește și se comportă ca un organism/ ființă viu/ vie, știința materială nu face altceva decât să completeze, să argumenteze și să explice fenomenele spirituale care aparțin de domeniul religiei. Aceasta înseamnă că, de fapt, teoria evoluționistă și cea creaționistă aparțin aceluiași complex filozofic, aceasta însemnând că, pe măsură ce înaintează în timp, știința și religia vor ajunge la o concluzie comună.
Ca o argumentare la cele de mai sus, aducem în discuție recentele declarații ale Papei Francisc, așa cum ne informează sursa descopera.ro / stiinta, prin care afirmă că teoria evoluției și Big-Bang-ul sunt reale, și că „Dumnezeu nu este un magician cu o baghetă magică”.
Într-un articol apărut pe sursa amintită, se spune că „Adresându-se Academiei Pontificale de Științe, Papa Francisc a făcut o serie de declarații care pun punct „pseudo-teoriilor creaționismului și creației inteligente care ar fi fost încurajate de predecesorul său Benedic al XVI-lea” (conform Mediafax).
Se mai spune că Papa Francisc ar fi explicat că „teoriile științifice nu sunt incompatibile cu existența unui creator”, argumentând că sunt chiar necesare.
Tot din declarațiile papei, se confirmă faptul că „Big-Bang-ul, despre care astăzi credem că stă la baza originii lumii, nu contrazice intervenția creatorului divin, ci mai degrabă o impune. Evoluția în natură nu este în răspăr cu noțiunea creației, pentru că evoluția necesită crearea ființelor care evoluează”.
Se știe că, mai ales în perioada Inchiziției, Biserica catolică s-a dovedit a fi o adversară redutabilă a științei. Dovadă sunt celebrele procese intentate unor oameni de știință ca Geordano Bruno s-au Galileo Galilei. Și tocmai de aceea sunt salutare declarațiile Papei Francisc, prin care el „continuă drumul deschis de Papa Pius al XII-lea, care a venit cu o anumită deschidere către ideea evoluției și a îmbrățișat ideea Big-Bang-ului”. Se mai spune că în 1996 Papa Paul al II-lea a sugerat la rândul său că evoluția este „mai mult de o ipoteză” și un „fapt dovedit”.
Aceeași sursă îl citează pe Giulio Giorello, profesor de filozofie a științei la Universitatea degli Studi din Milano și președinte al Institutului Național de Astrofizică din Italia, care afirmă pentru Agenția de presă italiană Andkronos că „Declarația Papei este semnificativă. Suntem descendenți direcți ai Big-Bang-ului care a creat universul. Evoluția provine din creație”.
Așadar, oricum ai lua lucrurile, totul se raportează la un Creator. De aceea știința, cunoașterea și înțelepciunea trebuie să se îmbine cu rugăciunea pentru a ne oferi o viață armonioasă. Religiile își au și ele rostul lor în această perioadă a evoluției omenirii pe pământ, însă atunci când ele depășesc limitele generând fanatism și îndemn la ură și ucidere, nu mai sunt de acceptat, căci în întregul univers viața trebuie să fie sfântă, indiferent ce formă ar lua ea.
Mihai Trifoi
