Majorarea salariului minim în România trebuie făcută după consultarea unui grup de experți în piața muncii din care să facă parte reprezentanți ai mediului academic, ai instituțiilor specializate, dar și din cadrul Institutului Național de Statistică (INS) și Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF), a declarat, luni, Valentina Vasile, cercetător științific în cadrul Academiei Române.
Ea a participat la o conferință organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în cadrul căreia a fost lansat un studiu privind definirea unui mecanism de stabilire a salariului minim în România, studiu realizat de experți din Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), Academia Română, Academia de Studii Economice și Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
Potrivit managerului de proiect, Mădălina Popescu, cercetător științific în cadrul INCSMPS, există în România 1,3 milioane de angajați plătiți cu salariul minim, adică aproape un sfert din total.
Studiul a plecat de la analiza practicilor din alte țări europene privind un mecanism de stabilire a salariului minim, care au fost apoi aplicate la particularitățile românești.
„Mesajul principal al acestui exercițiu îl constituie necesitatea de a avea o evaluare de impact înainte de luarea oricărei decizii”, a spus Mădălina Popescu.
La rândul său, Valentina Vasile, cercetător științific în cadrul Academiei Române, a arătat că este necesară constituirea unui grup de experți independenți, numiți de către Parlament, care să analizeze orice modificare a salariului minim.
„Acești experți trebuie să realizeze o analiză ex-ante și ex-post care să fundamenteze riguros propunerea guvernamentală privind salariul minim. Din acest grup ar trebui să facă parte cercetători din mediul universitar, din institutele specializate, dar și din instituțiile abilitate să furnizeze informații oficiale, respectiv INS și ANAF. Acești experți trebuie să se ocupe cu aplicarea mecanismului și cu ajustarea lui. Ei pot fi numiți de Parlament, recomandați de Ministerul Muncii, dar trebuie să fie cunoscuți și recunoscuți ca experți de către partenerii sociali”, a spus Vasile.
Ea a arătat că, mai departe, după întâlnirea experților, Guvernul și partenerii sociali negociază pe marginea datelor puse la dispoziție de acest grup de experți. Tot acest grup ar trebui să revadă periodic mecanismul de stabilire a salariului minim și să realizeze studii privind revizuirea mecanismului.
În ceea ce privește criteriile de stabilire a salariului minim, Daniel Pele, conferențiar universitar în cadrul ASE, a enumerat criterii sociale, precum nivelul general al salariilor și standardele de viață, dar și criterii economice, precum nivelul general al prețurilor, productivitate, PIB per capita, competitivitate, activitatea economică, a întreprinderilor și altele, pentru a creiona un nivel optim al salariului mediu.
Prezent la conferință, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a arătat că România are nevoie de un mecanism independent de stabilire a salariului minim, în condițiile în care, în prezent, acest indicator a devenit un instrument politic.
„Salariul minim este un mecanism de control. Clasa politică se simte confortabil cu acest stil autoritar, de a folosi masa de alegători după bunul plac. Am ratat momentul introducerii unui astfel de mecanism anul trecut, am propus acest lucru în martie, când aveam un Guvern de tehnocrați. Astăzi avem deja un Guvern politic care deja a comunicat Comisiei în scris că nu este interesat de așa ceva”, a spus Costin.
Pe de altă parte, Ioana Gligor, șef adjunct de unitate la DG EMPL din cadrul Comisiei Europene, a precizat că instituția nu a primit deocamdată un punct de vedere al Guvernului României pe această temă.
AGERPRES
