Cu invitaţia lui Liviu Dragnea de a intra la guvernare alături de PSD şi ALDE, UDMR pune pe masa şefilor Coaliţiei un proiect de lege prin care minorităţile primesc drepturi sporite.
Mai exact, este vorba de o serie de modificări ale legii administraţiei publice locale, depuse marţi la parlament, care prevăd scăderea de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituţii publice, precum şi instituirea unui prag alternativ, precum şi inscripţionarea în limba cetăţenilor minorităţilor a denumirii localităţilor, străzilor şi spaţiilor publice. De asemenea, actul normativ interzice orice modificare a limitelor teritoriale a comunelor, oraşelor sau judeţelor, care are ca scop schimbarea ponderii cetăţenilor minorităţilor naţionale din unitatea admninistrativ-teritorială în cauză. Totodată, ţine de decizia exclusivă a autorităţilor publice locale pot adopta şi folosi alte insemne şi simboluri reprezentative pentru minoritate, alături de însemnele oficiale ale României şi ale unităţii administrative teritoriale. Această ultimă prevedere ar putea rezolva problema steagurilor secuieşti, asupra cărora UDMR şi PSD s-a înţeles şi în trecut, în timpul Guvernării Ponta, dar care nu a fost rezolvată din punct de vedere legislativ nici acum. Potrivit unor surse din Uniune, proiectul legislativ, semnat de 30 de senatori şi deputaţi UDMR, a fost transmis în urmă cu aproape trei săptămâni liderilor PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, iar o susţinere a acestora echivalează cu decizia intrării maghiarilor lui Kelemen Hunor la Guvernare.
Cei 30 de senatori şi deputaţi UDMR îşi justifică iniţiativa prin faptul că propunerea îmbunătăţeşte cadrul legislativ pentru a asigura utilizarea limbii materne în administraţia publică locală şi serviciile deconcentrate, invocându-se carta limbilor regionale şi minoritare a Consiliului Europei, ratificată de România.
Proiectul legislativ depus marţi a fost trimis însă spre consultare liderilor PSD şi ALDE în săptămâna premergătoare Congresului UDMR, unde Liviu Dragnea a transmis o invitaţie Uniunii de a face pasul următor, respectiv intrarea la Guvernare.
Deocamdată, niciunul dintre cei doi nu a prezentat o poziţie oficială pe marginea proiectului UDMR. Însă, unul din aşii din mâneca UDMR este un proces câştigat în februarie la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg în faţa Comisiei Europene, în cazul iniţiativei cetăţeneşti privind protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa(FUEN), al cărui vicepreşedinte este Kelemen Hunor. După decizia Curţii, Comisia a deschis procedura de iniţiativă în cazul tematicilor, dintre care unele se regăsesc şi în proiectul de lege depus marţi de UDMR, susţin surse din Uniune. De altfel, la congresul FUEN de săptămâna trecută a fost lansată oficial campania de strângere a semnăturilor pentru susţinerea Iniţiativei Minority SafePack, iar UDMR pregăteşte o campanie de informare în acest sens, care urmează să fie derulată pe perioada verii.
Principalele prevederi din proiectul de lege al UDMR.
- Scăderea pragului de folosire a limbii materne de la 20 la 10 procente.În prezent legea prevede dreptul de folosire a limbii materne numai în unităţile administrativ teritoriale unde procentul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale depăşeşte 20 la sută.
- Introducerea unui prag alternativprivind drepturile lingvistice în unităţile administrativ teritoriale în care numărul persoanelor care aparţin unei minorităţi este semnificativ.
Prin număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale se întelege:
- a) 10.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este mai mare de 100.000
- b) 2.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este între 50.001-100.000
- c) 1.000 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este între 25.001-50.000
- d) 500 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este între 10.000 şi 25.000.
- e) 300 de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale în unităţile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.
Altfel spus procentul iniţial de 10%, este scăzut până la 2% în unele cazuri ale pragului alternativ.
3) Reglementarea clară a instituţiilor care au obligaţia de a asigura folosirea limbii materne: serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale (oficiul se cadastru, direcţia de venituri şi impozite, inspectoratul teritorial de muncă, inspectoratul şcolar, direcţia sanitară, Direcţia de cultură) Prefectura, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean;
4) Posibilitatea folosirea limbii materne, scris sau vorbit, în relaţia cu instituţiile care au obligaţia asigurării acestui drept, inclusiv prin punerea la dispoziţia cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale formulare şi texte administrative de uz curent şi în limba lor maternă;
5) Inscripţionarea şi în limba cetăţenilor minorităţii respective a denumirii localităţilor, a străzilor, a spaţiilor publice.
6) Posibilitatea de a folosi limba minorităţii naţionale la ceremonia de oficiere a căsătoriilor, chiar dacă numai unul din soţi aparţine unei minorităţi naţionale; posibilitatea eliberării actelor şi certificatelor de stare civilă şi în limba minorităţii naţionale;
7) Asigurarea accesului la informaţii de interes public şi în limba minorităţii naţionale, posibilitatea finanţării de publicaţii în limba minorităţii naţionale;
8) Posibilitatea adoptării şi folosirii, pe baza hotărârii exclusive a autorităţii locale, alături de însemnele oficiale ale României şi ale unităţii administrative teritoriale respective şi alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale, locuitori ai unităţii administrativ teritoriale în cauză.
Această ultimă prevedere ar putea rezolva problema steagurilor secuieşti, asupra cărora UDMR şi PSD s-a înţeles şi în trecut, în timpul Guvernării Ponta, dar care nu a fost rezolvată din punct de vedere legislativ nici acum. Mai mult, potrivit unei decizii a Tribunalului Covasna steagul secuiesc este perfect legal.
- 9. Interzicerea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor care are ca scop sau efect schimbarea ponderii cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale în unitatea administrativ teritorială în cauză, precum şi afectarea drepturilor şi libertăţilor decurgând din Constituţie, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
Această discuţie nu este adusă pentru prima oară în spaţiul public, fiind dezbătută odată cu proiectul reorganizării administrativ teritoriale a României şi stabilirii noilor regiuni de dezvoltare.
Gândul.info
