O expoziţie itinerantă în care sunt prezentate cetăţile dacice din estul Transilvaniei a fost vernisată, vineri, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc şi are rolul de a face cunoscută această zonă, considerată ca fiind a doua ca importanţă, după Sarmizegetusa Regia.
Expoziţia „Zbor (Ziduri, Bastioane, Orase, Ruine) – Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei’ ‘aduce în faţa publicului, în premieră, imagini aeriene spectaculoase ale cetăţilor construite în trecut de daci pe marginile înalte ale depresiunilor din estul Transilvaniei, modele digitale ale fortificaţiilor, precum şi reconstituiri grafice ale siturilor şi peisajelor realizate de artistul Radu Oltean, pe baza documentaţiei arheologice concepute de specialişti.
Până la sfârşitul anului, vizitatorii vor avea ocazia să vadă expuse şi 133 de piese arheologice din patrimoniul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, descoperite în ultimii ani, cu ocazia cercetărilor arheologice, în trei importante situri din a doua epocă a fierului din Estul Transilvaniei, respectiv aşezarea şi cimitirul de la Olteni – Cariera de nisip, zona de cult de la Reci – Dobolika (2016) şi centrul de putere fortificat de la Covasna – Cetatea Zânelor, toate din judeţul Covasna.
Materialele expoziţionale au fost realizate în cadrul proiectului cultural „ZBOR” (Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine). Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei’ derulat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, în parteneriat cu Asociaţia Culturală ‘Cetatea Dacică-Valea Zânelor’ din Covasna, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ‘Carpaţii Răsăriteni’ din Sfântu Gheorghe, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, fiind co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Bucureşti.
Muzeograful Magdalena Ştefan, de la Muzeu Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a precizat la vernisaj că expoziţia ‘vrea să atragă atenţia asupra unei categorii de patrimoniu arheologic şi natural, care este foarte specific zonei în care ne aflăm şi care ar putea avea un potenţial, pe viitor, de a reprezenta un element de brand cultural’.
Potrivit acesteia, întrucât este vorba de o zonă de graniţă între spaţiul extracarpatic şi spaţiul intracarpatic sunt prezente aici multe fortificaţii, din toate epocile, iar în ceea ce priveşte perioada dacică se găsesc peste 30 de astfel de puncte de fortificare, ‘ceea ce cumva ne arată că, cumva, ne aflăm în faţa unei zone foarte dezvoltate, practic a doua ca importanţă, dacă ne luăm după numărul de descoperiri, după cea de la Sarmisegetuza Regia’.
Muzeograful Magdalena Ştefan a mai spus că zona are nevoie să fie mai bine cunoscută de public, iar principalul obiectiv al expoziţie şi al cercetărilor efectuate este acela de a atrage atenţia asupra acesteia.
La rândul său, muzeograful Dan Ştefan, de la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, le-a spus elevilor prezenţi la vernisajul expoziţiei că dacii erau foarte curajoşi, întrucât şi-au construit cetăţile pe vârfurile cele mai înalte ale munţilor.
„Am încercat să fim mai aproape de cetăţile dacice cu pasul, cu maşinile noastre de teren, am constatat că dacii au fost chiar curajoşi, pentru că şi-au construit întotdeauna punctele fortificate pe cele mai înalte piscuri. De câte ori am putut ne-am ridicat şi în aer şi am folosit echipamente moderne, camere de fotografiat şi de filmat montate pe drone şi ceea ce am văzut, dincolo de istorie, am văzut că toate aceste locuri sunt foarte frumoase”, le-a spus muzeograful elevilor, pe care i-a invitat să meargă şi să viziteze aceste zone.
Şeful Secţiei de Cercetare si Valorificare Patrimoniu de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Dan Buzea, a explicat că proiectul prezentat la Miercurea Ciuc este o continuare a unor preocupări ştiinţifice şi de cercetare începute în urmă cu peste 20 ani.
„În mare parte, practic acest proiect este o continuare a unor preocupări ştiinţifice şi de cercetare, atât arheologică, sistematică, preventivă sau noninvazivă începută de Muzeul Carpaţilor Răsăriteni încă de prin anii 95-96, continuate şi dezvoltate, normal, în această zonă a estului Transilvaniei. Cercetări care, mai nou, am încercat să le şi valorificăm din punct de vedere ştiinţific prin diferite manifestări organizate chiar la Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, colocvii, sesiuni ştiinţifice şi în care practic s-a adus şi acest aport al valorificării din punct de vedere expositional”, a spus Dan Buzea.
Acesta a punctat faptul că expoziţia cuprinde piese arheologice din situri din zona judeţului Covasna, dar pe viitor se doreşte dezvoltarea ei cu materiale din Harghita sau Braşov, existând intenţia ca în 2018, ‘ cu ocazia Centenarului să poată fi valorificat acest patrimoniu arheologic la o scară mai largă, cu instituţii din mai multe zone’.
Cei care vor vizita expoziţia de la Miercurea Ciuc vor putea urmări şi două filme documentare despre cetăţile dacice din Harghita, Covasna şi Braşov, dar şi prezentări multimedia şi vor putea admira şi postere cu reconstituiri ale siturilor arheologice. AGERPRES
