Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș adăpostește o expoziție unicat de icoane pe lemn, atât prin faptul că deține o reprezentare unică a Sfântului Ioan Botezătorul, cât și din perspectiva unei povești uimitoare despre legătura spirituală dintre un sfânt și o pictoriță.
Expoziția ‘Arhetipuri iconografice contemporane. Icoane vechi — cuvânt și respirație, scrisori de dragoste către sfinți’ cuprinde lucrări ale maestrului iconar Călin Bogătean, din Târgu Mureș, și ale unei eleve de-ale sale, Ecaterina Baciu, care mărturisește că a deprins taina pictării icoanelor pe lemn ‘îndemnată fiind de un sfânt’.
‘Expoziția se dorește a fi o continuare a meșteșugului iconăritului deoarece în cadrul Școlii Populare de Arte din Târgu Mureș unde am înființat o clasă de iconografie am pregătit mai mulți iconari. Unul, Ecaterina Baciu, vine tocmai din Buzău, pentru a face acest curs de iconografie și s-a ridicat la un nivel destul de înalt, iar după doar 3-4 ani duce mai departe ce a învățat de la profesorul ei (…) Avem peste 40 de icoane în expoziție. Putem vorbi de cea de la Nicula care e foarte căutată, apoi putem vedea o icoană care nu mai există în spațiul iconografic românesc, deoarece este singura reprezentare a Sfântului Ioan Botezătorul, care apare doar cu o platoșă de argint la Mănăstirea Prodromul la Muntele Athos. Însă noi am încercat să căutăm dedesubturile acestei icoane și să o redăm în adevărata ei imagine cromatică și coloristică, bazându-ne pe o documentație de la mănăstirile de pe Muntele Athos. În România nu există o astfel de reprezentare a Sfântului Ioan pentru că nimeni nu știe cum arată sub acea platoșă’, a declarat, pentru AGERPRES, maestrul Călin Bogătean.
În icoana unică în România apare o reprezentare a Sfântului Ioan Botezătorul care există în Mănăstirea Prodromul, însă doar cu chipul, fiindcă restul trupului este acoperit de o platoșă de argint.
‘Se spune că atunci când turcii au cotropit mănăstirea și au tras cu armele asupra altarului Mănăstirii Prodromul, acolo unde bănuiau că se ascund cei pe care îi căutau, se zice că icoana a fost pictată ca având fața blândă, iar o voce a strigat să părăsească acel loc sfânt, iar chipul din icoană s-a schimbat și de aceea apare atât de încruntat. Se presupune că există o trasfigurare a nevăzutului în chip văzut într-o icoană pe lemn. Aceasta este lucrarea mea, însă și eleva mea are icoane pe care le-a făcut după icoanele de pe Muntele Athos’, a afirmat Bogătean.
Printre icoanele din expoziția de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș regăsim și repictări ale icoanelor făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula sau cea de pe Muntele Sinai, însă și o icoană mai puțin cunoscută, cea a Sfântului Efrem cel Nou.
Ideea expoziției aparține Ecaterinei Baciu, în vârstă de 38 de ani, care a început studiul iconăritului abia în 2013 și care susține că un sfânt pe care îl venerează, Sfântul Efrem cel Nou, i-a îndrumat pașii spre profesorul Călin Bogătean, pentru a o ajuta să deprindă tainele meșteșugului.
‘Prima mea icoană e a Sfântului Efrem cel Nou. Nu e deloc întâmplătoare fiindcă fiecare om în viață are un moment în care nu știe încotro s-o apuce. Și de undeva, de nicăieri, Sfântul Efrem a apărut în viața mea în 2013, nu știam nimic de el. M-am dus la București să văd o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Efrem cel Nou din care izvora mir. Când am văzut-o, mi s-a părut vie și când am atins-o, mirul mi-a invadat toate simțurile. Am simțit că sfântul acesta e viu. Monahul care însoțea icoana mi-a spus că, dacă mă rog la Sfântul Efrem, el o să îmi răspundă. Am venit acasă și vreme de 40 de zile i-am citit acatistul și am citit despre modul în care i-a fost zugrăvită prima lui icoană. Am simțit înăuntrul meu că trebuie să fac lucrul acesta ca să vorbesc direct cu sfântul’, a arătat pictorița.
Ecaterina Baciu a spus că nu știa nimic despre iconărit, că a urmat o școală populară de artă cu vreo 11 ani în urmă, însă nu a făcut iconografie. Și-a spus atunci că dacă vrea să facă prima icoană a sfântului, atunci are neapărat nevoie de binecuvântarea lui.
‘Am căutat pe Internet noțiuni despre Sfântul Efrem și am decis să îi scriu, am scris ca și cum ai scrie unei persoane dragi. Am adresat-o Sfântului Efrem cel Nou de la Nea Makri. Cei de la Poștă au rămas bulversați… am scris datele din Grecia, am alcătuit o scrisoare în engleză pentru maica de la mănăstirea de acolo. După o lună a fost Izvorul Tămăduirii și, înainte de a mă duce la biserică, am găsit în cutia poștală plicul din Nea Makri. Am crezut că e ireal. Mi-a răspuns maica de la Mănăstirea Buna Vestire, aflată pe Colina Neprihăniților (Nea Makri), care îmi spunea că ‘am citit scrisoarea sfântului, iar Sfântul Efrem cel Nou îți trimite binecuvântarea lui să-ți lumineze calea și viața’. Acela a fost momentul în care am spus că este clar drumul meu ca să îi fac prima icoană. Nu aveam noțiuni de iconografie și l-am rugat pe sfânt să mă îndrume. Am căutat pe Internet iconari…în momentul în care am văzut icoana lui Efrem Sirul a profesorului Bogătean am simțit că el este cel care trebuie să mă îndrume. Citind acatistul, am văzut că Sfântul Efrem Sirul era prietenul cel mai bun al Sfântului Efrem cel Nou. Așa a început frumoasa poveste a icoanei’, a declarat Ecaterina Baciu.
Pictorița spune că atunci când turcii au cotropit Mănăstirea aflată pe Colina Neprihăniților (Nea Makri) din Grecia, i-au ucis pe ceilalți monahi prin decapitare, iar pe Sfântul Efrem l-au luat în robie și l-au chinuit 8 luni pentru a-l determina să renunțe la credință. Acesta și-a dat viața în data de 5 mai 1426, însă nu a renunțat la credința sa.
Profesorul Călin Bogătean a precizat că icoana pe lemn presupune o tehnică mai grea, care se dobândește în timp, însă eleva sa a deprins-o extrem de repede, în doar 3-4 ani, în condițiile în care aceasta nu a participat efectiv la cursuri, ci a beneficiat mai mult de pregătire online.
AGERPRES
