Chiar dacă au trecut mai multe zile de la manifestările dedicate în acest an tibetologului Korosi Csoma Sandor, anunţate la vremea respectivă şi de ziarul Mesagerul de Covasna, câteva relatări de la acest eveniment publicate pe internet sau în presa locală mi-au atras atenţia pentru minciunile strecurate de unii dintre participanţi, dar şi de modul în care a fost el organizat.
În primul rând, mi se pare revoltător că misiunea diplomatică a unui alt stat, direct sau prin Centrul Cultural, a fost mai angajată în organizarea evenimentelor culturale dedicate cercetătorului covăsnean decât instituţiile locale. Exploratorul şi filologul Korosi Csoma Sandor, fondator al tibetologiei, personalitate marcantă originară din judeţul nostru merita o atenţie mai mare din partea localnicilor. În condiţiile în care statuile şi mormântul lui Korosi Csoma Sandor din India (Dargeeling) sunt locuri de pelerinaj pentru budişti, acesta fiind considerat un spirit sfânt, în locurile sale de baştină pare că este nevoie ca străinii să-i celebreze memoria. De ce mai plătim în acest caz funcţionarii din instituţiile de cultură locale, dacă de organizarea zilelor dedicate unui fiul al Covasnei s-a ocupat Szebeni Zsuzsa, director al Centrului Cultural Ungar? În tot acest timp, localnicii par să fi stat doar la pozele de la evenimente, zâmbind de lângă reprezentanţii Marii Britanii, ai Indiei (în persoana ambasadorului – dr. A.V.S. Ramesh CHANDRA) şi ai Ungariei (care şi-au rupt din timpul lor pentru a onora cu prezenţa acest eveniment).
În contextul vernisării (în 8 aprilie), în incinta Biroului de Informaţii Turistice din oraşul Covasna, expoziţiei dedicată aniversării a 80 de ani al celui de-al XIV-lea Dalai Lama, în prezenţa lui Tashi PHUNTSOK (reprezentantul oficial al lui Dalai Lama în UE, şeful biroului Tibet din Bruxelles), Rigzin CHOEDON GENKHANG (angajat al aceluiaşi birou) şi a europarlamentarului Csaba SOGOR (care pare să-şi fi asumat un rol mai important în apărarea intereselor Tibetului, decât celor ale alegătorilor săi), primul a subliniat rolul important al lui Csaba SOGOR în promovarea problemelor tibetanilor.
Cu o zi în urmă, în 07.04.2017, Tashi Phuntsok s-a aflat în vizită la Cluj Napoca, unde a susţinut o prelegere la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor în cadrul „Zilelor Profesionale”‘, în cadrul discursului său subliniind că atât în cazul tibetanilor cât şi în cel al maghiarilor din Transilvania, prin recreionarea hotarelor, tradiţiile şi cultura oamenilor, întreaga viaţă şi identitatea au fost comprimate sub egida apartenenţei naţionale. Acesta a afirmat că „Tibetul este un loc în care oamenii pot fi urmăriţi penal fără nici un motiv întemeiat. La fel ca maghiarii din România, şi tibetanii se simt cetăţeni de clasa a doua în ţara lor”.
Nu ştiu ce cunoaşte Tashi Phuntsok despre România şi despre drepturile minorităţilor din ţara noastră ori despre frustrările pe care le au unii politicieni maghiari, dar înainte de a vorbi despre situaţia dintr-o ţară cred că ar trebui să se documenteze ceva mai bine şi din mai multe surse (nu doar de la un europarlamentar UDMR). Nu spun că s-au rezolvat toate problemele comunităţii maghiare din România, dar să nu se trezească oricine să dea exemple despre care nu are habar. Dacă tot simpatizează ambasadorul lui Dalai Lama cu cauza minorităţilor din lumea-ntreagă, de ce nu s-a interesat de cum sunt trataţi românii minoritari în judeţul Covasna de reprezentanţii majorităţii maghiare? Un mic exemplu la care să se gândească altădată: în timp ce la Cluj-Napoca există un viceprimar maghiar, deşi maghiarii au o pondere de sub 20% (mai exact 15,71% în 2011), în Sfântu Gheorghe nu doar că majoritatea maghiară nu acceptă ideea unui viceprimar român (românii având o pondere de circa 25%), dar de ani buni refuză să desemneze o personalitate din cadrul comunităţii româneşti pentru premiul ProUrbe. Este vorba despre un premiu, despre o recunoaştere simbolică, nu despre a-i da unui român jumătate din oraş. Este cinstit? Nu. Interesează pe vreun reprezentant al UDMR din consiliul local? Nu. Cât timp nu va exista reciprocitate, nu va exista nici dreptate.
Nu cunosc soarta tibetanilor decât din câteva articole sau ştiri rare la tv, fiindu-mi greu să-mi dau cu părerea de la mii de kilometri distanţă dacă li se respectă sau nu drepturile. Dar ştiu ce trăiesc zi de zi lângă concetăţenii mei, maghiari care muncesc cinstit dar de a căror muncă îşi bat joc „investitori străini” din Ungaria, fără ca autorităţile locale, maghiare, să arate vreun pic de interes pentru îmbunătăţirea vieţii lor. Din păcate, concetăţeanul meu maghiar este la fel de vulnerabil ca şi mine în faţa incompetenţei propriilor lideri, a celor aleşi la fiecare 4 ani, care îşi maschează neputinţa după discursuri pline de ură, interesat doar să mai prindă un mandat pentru a-şi îndestula propria familie, dezinteresat total de soarta celor ce l-au votat.
Cu aceeaşi ocazie, europarlamentarul Csaba SOGOR a declarat la Covasna că Parlamentul European este răspunzător pentru toţi oamenii, iar acolo unde observă că se încearcă asuprirea drepturilor omului, este obligat să îşi ridice glasul, adăugând faptul că între soarta tibetanilor şi soarta maghiarilor sunt multe asemănări, ambele popoare fiind asuprite. Cuvinte mari din partea „unui asuprit” plătit cu mii de euro lunar care reprezintă dintr-un fotoliu călduţ de europarlamentar comunitatea „asuprită”.
Prezent la manifestări, parlamentarul UDMR Marton Arpad a arătat că „pentru noi nu este uşor aici, libertatea noastră este doar parţială, comunitatea noastră este periclitată, dar acest lucru nu ne împiedică să ne pierdem speranţa şi să ne facem exact cum trebuie treaba”. Cum sună asta pentru un maghiar ce se zbate în asigurarea traiului de zi cu zi, spusă de o persoană care de când mă ştiu e parlamentar, plătit bine din banii contribuabilului? Ce probleme de libertate are un om cinstit, care-şi vede de treaba lui? La ce pericole este supusă comunitatea maghiară? Că e tot mai puţin numeroasă? Acest lucru este valabil şi în cazul românilor, poate chiar într-o măsură mai mare, dar nu i-am văzut îngrijoraţi pe politicienii maghiari de faptul că le rămâne judeţul gol. Poate ar trebui să deschidă ochii sau să nu se mai mintă atunci când îşi repetă discursurile în oglindă că maghiarii pleacă pentru că sunt asupriţi de români. Ei pleacă pentru că zona e tot mai săracă, iar acest lucru se întâmplă din vina celor ce au fost aleşi. Parlamentarii ca Sogor Csaba sau Marton Arpad au fost aleşi pentru a aduce investitori, nu pentru discursurile sforăitoare. Oamenii vor locuri de muncă bine plătite, nu poveşti despre cât de greu le este altora. Poate că dacă Sogor Csaba ar fi un om căruia să-i pese de alegători, i-ar fi adus în zonă pe investitorii chinezi. Sau din UE.
Ion Covăsneanul
