Foto: Silviu Ipătioaei- M.d.C
În urmă cu 60 de ani în Sala degli Orazi e Curiazi, aflată în incinta Palazzo dei Conservatori din Roma a fost semnat actul fondator al comunității europene. În timp, după o serie de transformări și perioade de extindere, Uniunea Europeană ajunsese la un stadiu de evoluție promițător pentru cele 28 de state membre. Dar cum situația politică internațională a luat un curs imprevizibil, evenimentele au avut efect negativ și asupra Uniunii.
Războiul din Siria, conflictele armate din zona fierbinți și sărăcirea populațiilor din statele africane, precum și dorința acestora de a avea un trai mai bun, au determinat o migrare în masă către țările occidentale, și astfel noii „barbari” (aluzie la barbarii care în trecutul istoric asaltau granițele Imperiului Roman) au început „invadarea” Europei. Valurile succesive de refugiați dinspre Orient și continentul african au speriat Vestul, încât la hotarele unor țări au apărut garduri înalte de sârmă ghimpată pentru a stăvili migrația în interiorul continentului. Problemele create de noii veniți și înmulțirea actelor teroriste pe teritoriul unor state europene au avut consecințe nedorite și pe plan politic, astfel că unii politicieni au început s-o acuze pe Angela Merkel pentru promisiunile făcute refugiaților. În același timp, marea criză financiară și politică din Grecia și intenția Marii Britanii de a se retrage din UE, dar și ritmul mai lent de integrare a unor țări în UE, printre care România și Bulgaria, iar apoi șocul Brexit-ului, au dus la ideea resetării sau reînnoirii Uniunii Europene și a evoluției ei viitoare într-o manieră nouă, așa cum începe titlul unui articol apărut în 25 martie 2017 pe ZF Business Internațional: „Viitorul uniunii Europene a fost decis…”, articol semnat de Mircea Olteanu.
Articolul menționat face referire la recenta întâlnire a șefilor de stat din țările UE, care a avut loc la Roma în 25 martie în aceeași sală unde a fost semnat actul de constituire a UE în urmă cu 60 de ani. Scopul întâlnirii era de a aniversa împlinirea a 60 de ani de existență a UE și de a „reforma” Uniunea Europeană prin acceptarea propunerii unei Europe cu mai multe viteze, lansată de Jean-Claude Juncker, președintele CE, dar cum unele state membre s-au opus acestei idei, s-a ajuns la o cale de compromis prin semnarea actului reformator numit „Declarația de la Roma” prin care s-a decis viitorul comunității: „Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite”. Deci nu s-a schimbat direcția, ci doar modul de a acționa în viitor, fără a leza interesele unor state membre în curs de integrare.
După cum reiese din articolul menționat mai sus, Declarația subliniază angajamentul pentru „o uniune unică cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, libertății, democrației, drepturilor omului și statului de drept”. Și pentru a liniști spiritele, în textul Declarației se precizează: „Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut și în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă”.
Așadar, prin acceptarea textului Declarație de la Roma, cele 27 de state membre rămase, după retragerea Marii Britanii, prin reprezentanții lor au decis viitorul Uniunii Europene și evoluția ei într-o nouă viziune. Ceea ce ne interesează pe noi în mod deosebit este faptul dacă prin punerea în practică a noilor idei vehiculate România va avea de pierdut sau de câștigat. Oricum într-un marș, fie el și triumfător, întotdeauna unii vor fi în frunte, alții la mijloc, și câțiva vor încheia plutonul. Și tare ne e teamă că în modul cum acționează politicienii noștri și în marea lor „grijă” pentru destinele țării, vom rămâne tot la urmă, la încheierea plutonului. Dacă nu vor termina cu veșnica gâlceavă și nu vor găsi o modalitate de accelerare a ritmului dezvoltării, celelalte state vor continua să ne privească ca și până acum, adică „cetățeni europeni de mâna a doua”.
Nimeni nu știe ce ne va aduce viitorul, însă cei pregătiți și uniți au șanse mai mari decât cei dezbinați să depășească crizele care ne așteaptă. Până atunci să salutăm și noi Declarația de la Roma și să ne exprimăm speranța că ea va aduce o schimbare în bine și pentru poporul nostru.
Mihai Trifoi
