În preajma sărbătorii Zilei Jandarmeriei Române – 3 Aprilie, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna organizează un concurs de istorie intitulat ,,Din Istoria Jandarmeriei Române” .
Acest concurs se adresează elevilor din ciclul gimnazial şi se va desfăşura în data de 30 martie a.c., începând cu ora 14.30, la Palatul Copiilor şi Elevilor situat pe strada Korosi Csoma Sandor nr. 19.
Pentru elevii care doresc să se înscrie la concursul organizat de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Covasna, intitulat ,,Din Istoria Jandarmeriei Române”, vă prezentăm prima parte a tematicii de concurs. În următoarele două săptămâni vom publica încă 2 părţi ale materialului pregătit pentru a fi studiat de către cei ineresaţi să participe, menţionând că proba de concurs va cuprinde informaţii din tematica publicată pe parcursul a celor trei săptămâni.
O nouă măsură importantă care trebuie să fie evidenţiată este Regulamentul Legii şi Statutului Jandarmeriei Rurale.
La 12 iulie 1940 Carol al II-lea contopeşte Direcţia Generală a Poliţiei, Prefectura Poliţiei Capitalei şi Corpul Jandarmeriei, pentru ca generalul Ion Antonescu să repună în vigoare la 12 septembrie 1940 legislaţia din anul 1929.
Din punct de vedere organizatoric, prezintă cel mai mare interes Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei. Jandarmeria este un corp militar instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poliţiei generale şi militare. Sugestivă este şi prevederea că Jandarmeria aparţine M.Ap.N., fiind pusă la dispoziţia M.I. numai pentru executarea misiunilor de poliţie ce-i revin.
După intrarea României în al doilea război mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste; paza unor obiective economice importante; întărirea măsurilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, supravegherea elementelor din opoziţie etc. Unităţile de jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter militar mai pronunţat decât cele din zona de interior. Pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie militară, nu o dată au participat nemijlocit la luptă. În zona armatelor de operaţii, Jandarmeria constituită în unităţi şi subunităţi de poliţie subordonate marilor unităţi, a dovedit energie, curaj, spirit de sacrificiu şi înalt patriotism. În afară de cazurile când datorită situaţiilor locale trupa şi ofiţerii jandarmi au luptat în linia I alături de infanterişti, au mai fost împrejurări când unii dintre ei au cerut să fie trimişi în regimente de infanterie pentru a lupta.
Odată cu difuzarea Proclamaţiei M.S. Regele, Jandarmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice în condiţiile noii situaţii operative. Ea şi-a adus o contribuţie notabilă şi în etapa a doua a participării României la cel de-al doilea război mondial după lovitura de stat de la 23 august 1944, desprinderea României de Axă şi trecerea de partea Naţiunilor Unite şi participarea în continuare la operaţiile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest şi în continuare la operaţiile din Ungaria, Cehia şi Slovacia.
După declararea stării de război cu Germania, în urma agresiunii, atacării şi dezarmării mai multor unităţi române, s-a trecut la lupta cu arma în mână contra elementelor germane răspândite pe întreg teritoriul ţării, cu scopul de la le dezarma şi a le face inofensive.
Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:
- să identifice toţi ostaşii germani, stabilindu-se locurile unde au fost cantonaţi sau ascunşi, forţa, armamentul şi vehiculele de care dispuneau;
- să interzică circulaţia pe şosele şi drumuri oricărui vehicul sau element german, prin organizarea de bariere, obstacole, curse;
- ostaşii germani izolaţi sau în grupe mici să fie dezarmaţi;
- să sprijine forţele armatei române în acţiunea de dezarmare a armatei germane;
- să captureze paraşutiştii germani care încercau să se salveze din avioanele doborâte de către aviaţia noastră şi cea aliată;
- să identifice şi să ia sub pază depozitele de materiale aparţinând armatei germane, circuitele telefonice germane;
- să execute razii pentru scotocirea terenului şi prinderea ostaşilor germani care încercau să fugă;
- să aresteze şi să combată partizanii germani din formaţiunile hitleriste din Ardeal şi Banat;
- să adune manifestele de propagandă germano-legionară lansate din avioane şi să le distrugă;
- împreună cu trupele de grăniceri pe frontieră să oprească elementele germano-maghiare care încercau să pătrundă în raioanele şi în zonele unde nu s-au concentrat trupe ale armatei de operaţii;
- să organizeze baraje de poliţie de către formaţiunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jandarmeria operativă a marilor unităţi.
Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate în dispozitivele de apărare a unităţilor militare au constituit pichete de luptă forte, care au creat probleme deosebite trupelor germane.
Cele mai înverşunate lupte s-au dus în comunele Băneasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile de jandarmi opunând o dârză rezistenţă.
În principal, misiunea de luptă a Legiunii de jandarmi Bucureşti a constat în menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi blocarea direcţiilor principale de pătrundere în Capitală prin posturi fixe, mobile, aliniamente de apărare şi baraje.
Prin Ordinul nr. 10052 din 23 ianuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I. se înfiinţează Trupele de Securitate.
Ulterior, toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de Securitate, pe când toată Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei.
Aceasta a pus capăt, pentru un timp, existenţei principalei instituţii organizată militar în România democrată pentru paza, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apărarea libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice.
Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stării de fapt în situaţii în care se ameninţă siguranţa şi ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenţia în scopul restabilirii ei.
Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonate statului de drept.
Actul normativ va fi în vigoare până în anul 2004 când intră în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prin care se stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei.
Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţii Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţie să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.
