Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna este beneficiara unui proiect cu finanțare europeană din cadrul „Programului de Cooperare Transnațională Dunărea 2014-2020”.
Proiectul CAMARO-D – „Cooperare pentru practici avansate de management a impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării” are ca obiectiv general inițierea unei acțiuni concrete, avansate în zona bazinului Dunării, pentru stabilirea unei strategii de punere în aplicare a unui „Plan de utilizare a terenului inovativ, transnațional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării”. Scopul acestuia este de a contribui la protecția durabilă a resurselor de apă, și îmbunătățirea prevenirii riscului de inundații prin stimularea cooperării transnaționale și trans-sectoriale între principalii factori interesați implicați în proiect, și de asemenea, menținerea acestei cooperări și după finalizarea proiectului.
„Este un proiect pe care APM Covasna l-a câștigat în cursul anului trecut. Acest proiect va avea o durată de 30 de luni și se va desfășura în perioada februarie 2017 – august 2019. Bugetul total al proiectului este de 2.605.000 euro, din care bugetul APM Covasna este undeva la 135,000 euro. Este un proiect în colaborare cu mai mulți parteneri străini, în total suntem 12 care suntem finanțați. De exemplu, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna este partenerul nostru, dar nu este finanțat. Noi asigurăm partea financiară, iar ei ne ajută pe partea logistică. Liderul programului este Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu și Managementul Apelor, Viena, Austria.”, a declarat directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu.
Conform regulamentului programului INTERREG-DTP, contribuția proprie este de 15% din acest buget (20.250 euro), iar 85% din buget reprezintă finanțare din partea Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).
„Este un proiect finanțat prin Programul transnațional Dunărea, INTERREG-DTP 2014-2020. Vom colabora cu SGA Covasna având în vedere că se referă la managementul terenurilor în zona cursurilor de apă. În principal, sunt participante țările riverane Dunării, și se vor face mai multe zone de lucru. În prima fază se va investiga ce politici și strategii sunt în prezent pentru utilizarea terenului: cum se utilizează terenul în domeniul agriculturii, de-a lungul cursului de apă, cum se face exploatarea pădurilor, cum este dezvoltarea urbană în zonele cursurilor de apă și ce impact au aceste urtilizări asupra cursului de apă, atât calitativ, cât și cantitativ.”, a explicat managerul proiectului, Ileana Luminița Bălălău.
Partenerii finanțatori din cadrul FEDR sunt: Agrigultural Research and Education Center Raumberg-Gumpenstein, Irdning – Austria; Municipality of the City of Viena Department 31 – Vienna Water, Austria; University of Ljubljana, Slovenia; Herman Otto Institute, Budapesta – Ungaria; Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, România; Administrația Națională de Meteorologie, România; Agenția pentru Protecția Mediului Covasna; Executive Forest Agency, Sofia-Bulgaria; Croatian Geological Institut, Zagreb-Croația; Tehnical University in Prague, Cehia; și Forest Research Institute Baden-Wurttemberg, Dept. Soils and Environment, Freiburg im Breisgau, Germania. De asemenea, printre partenerii asociați în cadrul programului se numără și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – Facultatea de Imbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului, București; și Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna.
Consorțiul proiectului este format din 22 de instituții și autorități publice cu responsabilități în domeniul protecției mediului, gospodăririi apelor, pădurilor, meteorologiei, institute de cercetare și de educație din țările din bazinul Dunării (Austria, Germania, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Cehia și Serbia), organisme cu responsabilități la nivel local, regional și național. Cei trei parteneri români ai Fondului European pentru Dezvoltare Regională sunt APM Covasna, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) București, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, și doi parteneri asociați ce vor fi finanțați de FEDR. APM Covasna a implicat ca partener asociat Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, iar ANM București a cooptat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – Facultatea de Imbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului.
Potrivit managerului proiectului, participarea celor cinci organisme din România în cadrul proiectului „constituie o oportunitate pentru crearea unei punți de legătură între mediul academic, de cercetare și autorități, pentru asigurarea transferului de cunoștințe și informații științifice”, dar și pentru întărirea colaborării dintre APM Covasna și SGA Covasna.
„Totul este pentru protejarea resursei de apă care este din ce în ce mai mică. Vedem asta și în formajele de apă subterană, oamenii se plâng că nu mai au apă în fântâni, dar și pe cursul de apă pentru că nu mai este același debit.”, a mai explicat Ileana Luminița Bălălău.
Printre problemele abordate în cadrul proiectului se numără și activitățile de utilizare a terenurilor precum: agricultura, gestionarea pășunilor, silvicultura, urbanizarea și acoperirea cu vegetație a terenurilor, care au influențe mari asupra regimului apelor și a resurselor de apă din zonele de captare ale râurilor, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Astfel, în funcție de intensitatea sau metoda de cultivare și utilizare a terenului, respectiv în funcție de procentul de acoperire cu o vegetație adecvată, adaptată amplasamentului (de-a lungul râurilor sau torenților, în zona captărilor de apă), gradul de eroziune, compactare a solului, inundațiile, scurgerile de suprafață și poluarea apei pot fi semnificative.
„Din cauza tendințelor incerte în ceea ce privește schimbările climatice și consecințele acestora în viitor, interdependențele dintre utilizarea terenurilor, acoperirea cu vegetație a acestora și diferitele tipuri de resurse de apă sunt dificil de prezis și ar putea spori problemele actuale prin extinderea fenomenului de secetă, evenimente de precipitații puternice și expansiunea speciilor de plante invazive. De aceea, managementul integrat al bazinelor hidrografice, în ceea ce privește resursele de apă și riscul de inundații, în contextul schimbărilor climatice este, în prezent, una dintre provocările cele mai importante.”, arată managerul proiectului, Ileana Luminița Bălălău, în descrierea programului.
Bazinul hidrografic al râului Negru, una dintre zonele de implementare a „Ghidului pentru Planificarea Utilizării Durabile a terenurilor în Bazinul Dunărea”
Organismele implicate în cadrul Proiectului CAMARO-D își propun îmbunătățirea managementului utilizării terenurilor în zonele de captare în scopul reducerii scurgerilor apelor de pe versanți, compactării solului și a poluării; protejarea resurselor de apă împotriva impactului negativ al utilizării terenurilor și a schimbărilor climatice (procese de eroziune laterală, mâl, aflux de lemn, moloz, extinderea speciilor invazive). Astfel, potrivit conducerii APM Covasna, pentru atingerea acestor obiective vor fi derulate acțiuni pilot în aria proiectului, prin care vor fi testate, documentate și evaluate cele mai noi metode de bune practici în gestionarea utilizării durabile a terenurilor, având în vedere schimbările climatice. La final, va fi elaborat un „Ghid transnațional pentru Planificarea Utilizării Durabile a terenurilor în Bazinul Râului Dunărea”, completat de un set de instrumente orientat spre aplicații operaționale în sferele acestora de lucru. Implementarea ghidului se va face în zonele pilot ale proiectului, una dintre aceste zone fiind bazinul hidrografic al râului Negru din județul Covasna, fiind susținută de ateliere intensive de lucru și instruiri pentru factorii interesați, în scopul atenuării diferitelor conflicte de interese și pentru a dezvolta perspectivele unor acțiuni esențiale.
„Se vor lua trei zone pilot de-a lungul Dunării, una va fi la noi în județ, în bazinul hidrografic al râului Negru. Vom încerca să găsim o zonă unde avem și teren agricol, și pădure. Vom urmări ce acoperire cu vegetație există în zona respectivă, o vom monitoriza, vom face niște scenarii, de aceea vom fi sprijiniți de Administrația Națională de Meteorologie și Regia Națională a Pădurilor. Ulterior, vom emite niște concluzii și vom face ghiduri de utilizare. (…) Pentru noi este o oportunitate să colaborăm cu colegii de la SGA Covasna și cu institutele de cercetare.”, a mai declarat Ileana Luminița Bălălău.
Lansarea oficială a proiectului va avea loc în perioada 22-23 martie (a.c.), la Budapesta, în Ungaria, iar evenimentul va fi găzduit de Institutul Herman Otto.
Mai multe informații despre eveniment, dar și despre activitățile din cadrul proiectului pot fi regăsite pe pagina web a proiectului: www.interreg-danube.eu/approved-projects/camaro-d.
Ioana Ardeleanu
