Plenul Parlamentului a avizat favorabil, luni, solicitarea președintelui Klaus Iohannis privind inițierea unui referendum național cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
În acest sens, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care avizează favorabil inițierea de către președintele României a unui referendum național cu consultativ cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice, cu recomandarea ca prin întrebarea formulată să se respecte Constituția României, legea 3/2000 privind referendumul, deciziile CCR în materie și recomandările codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneția.
În hotărârea Parlamentului se precizează că, potrivit art. 90 și 74 alin. 2, din Constituția României, problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor. În hotărâre se face referire la Decizia Curții Constituționale a României 70/1999 potrivit căreia președintele nu poate iniția un referendum cu caracter legislativ, precum și la decizia CCR nr. 799/2011. Codul de bune practici ale Comisiei de la Veneția prevede că textele supuse referendumului nu trebuie să contravină dreptului internațional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei, democrației, drepturilor omului și statului de drept.
Comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului au dat anterior un aviz pozitiv în unanimitate a solicitării președintelui Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis le-a transmis pe 24 ianuarie președinților celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare prin care anunța că a declanșat procedura privind organizarea unui referendum național cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. Parlamentul a avut termen 20 de zile pentru a da un aviz acestei solicitări. Avizul este consultativ.
Nicolicea despre referendum: Se pune la îndoială dorința poporului român de a lupta împotriva corupției
Deputatul PSD Eugen Nicolicea consideră că prin referendumul propus de către președintele Klaus Iohannis se pune la îndoială dorința poporului de a lupta împotriva corupției, ceea ce ar putea avea efecte negative pe plan extern.
„Tema este una generoasă, largă — lupta împotriva corupției. Dar, atenție la efecte, fiindcă nu se pune problema (…) de a pune la îndoială o anume parte a clasei politice sau toată clasa politică cu privire la voința de luptă împotriva corupției. Aici, prin această întrebare, se pune la îndoială dorința poporului român de a lupta împotriva corupției, iar efectele internaționale pot să fie negative, pentru că, dacă președintele are o îndoială cu privire la dorința poporului român, vă dați seama că prin asta negăm chiar tratate internaționale, cum ar fi Convenția de luptă împotriva corupției de la New York. Noi ne afirmăm sprijinul pentru această temă și vom sprijini ca și rezultatul referendumului să fie favorabil într-o măsură extraordinar de mare pentru a combate această idee lansată de președintele României — cum că poporul român nu și-ar dori lupta împotriva corupției”, a spus Nicolicea, luni, în plenul Parlamentului.
Social-democratul a susținut că este necesar să se facă distincția între textul constituțional privind exprimarea suveranității poporului prin referendum și cel referitor la exprimarea voinței poporului asupra unei teme fiindcă „la exprimarea suveranității rezultatul referendumului este obligatoriu, iar la exprimarea voinței — rezultatul este consultativ”.
„Art. 2 din Constituție ne prevede că suveranitatea națională care aparține poporului român este exercitată prin organele sale alese, precum și prin referendum. Deci această suveranitate se face prin referendumurile decizionale cu privire la revizuirea Constituției, în care poporul decide să aprobe această revizuire sau un alt referendum decizional — demiterea președintelui, ceea ce nu este cazul. În momentul de față, ne aflăm în art. 90 din Constituție în care poporul nu își exprimă suveranitatea, ci își exprimă voința asupra unei probleme puse. Deci, să nu confundăm exprimarea voinței cu exprimarea suveranității”, a punctat Nicolicea.
AGERPRES
